Când încep să se mai atenueze scumpirile – Anunţ de la BNR despre momentul în care rata anuală a inflaţiei headline va reintra pe o traiectorie descendentă
Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Cosmin Marinescu, a declarat luni, în cadrul conferinței „Tendinţe Economice 2026”, că rata anuală a inflaţiei headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, dar că acest proces va necesita timp și prudență în calibrarea politicilor economice.
Marinescu a subliniat că inflaţia continuă să persiste la niveluri ridicate, fiind influențată de componentele care sunt mai sensibile la şocurile externe, cum ar fi combustibilii şi alimentele neprocesate. În contextul conflictelor internaționale și al dificultăților de transport și aprovizionare, așteptările inflaționiste sunt reîntărite. De asemenea, el a adăugat că politica monetară trebuie să răspundă la factorii fundamentali ai inflaţiei, nu la fluctuațiile tranzitorii, subliniind astfel complexitatea gestionării politicii monetare în aceste condiții dificile.
Viceguvernatorul a accentuat importanța continuării procesului de consolidare bugetară, care este esențial pentru stabilitatea economiei. El a menționat că acest obiectiv necesită, printre altele, stabilitate politică și consecvență în decizii, chiar dacă aceste cerințe sunt supuse volatilității, având în vedere atmosfera tensionată care a însoțit recent aprobarea bugetului în Parlament. În aceste vremuri complicate, costurile financiare cresc, iar sporirea dobânzilor la care ne împrumutăm reprezintă o provocare majoră pentru economia națională.
Potrivit viceguvernatorului BNR, deficitul bugetar asumat pentru anul 2025 este de 6,2% din PIB, fără a include riscurile rezultate din tensiunile globale în creștere, iar cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute să crească până la circa 3% din PIB, ceea ce reprezintă aproape jumătate din deficitul bugetar. Aceste date subliniază necesitatea urgentă de a reduce costurile de finanțare a datoriei, un aspect care va necesita o disciplină fiscal-bugetară pe termen lung.
Realizările economice din 2025 au fost moderate, cu o creștere economică mai lentă, dar cu un parcurs încurajator în ceea ce privește investițiile, care au avut un aport semnificativ la creșterea economică. Totuși, începutul anului 2026 a adus unele semne negative, înregistrându-se o scădere de 3,9% în industrie și de 9,1% în comerțul cu amănuntul. Aceste evoluții sunt îngrijorătoare, în special în contextul restructurărilor și disponibilizărilor raportate la companii ce erau considerate etalon, cum ar fi Dacia și Azomureș.
În concluzie, Marinescu a îndemnat autoritățile să îmbunătățească capacitatea administrativă de a implementa proiectele de investiții, în special cele finanțate din fonduri europene, pentru ca 2026 să devină un an fructuos în ceea ce privește dezvoltarea economică. Conferința a fost organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) și a reunit experți și reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a discuta principalele direcții ale economiei românești în viitorul apropiat.
