România și inteligența artificială – Cei patru piloni necesari pentru adopția AI, conform consilierului MEDAT Mircea Stoian
Adopția inteligenței artificiale în România este comparabilă cu procesul de asumare digitală, care necesită patru piloni esențiali: sponsori, guvernanță, strategie și un plan de acțiune bine definit. Aceste elemente sunt fundamentale pentru a asigura o integrare eficientă a AI în societate, a declarat Mircea Stoian, consilier al ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Stoian a subliniat că adoptarea AI nu va avansa fără o structură bine organizată. „Fără un cadru pragmatic, clar și funcțional, vom continua să avem doar insule de inteligență artificială, fără o integrare reală în procesele existente”, a adăugat el. Fie că ne raportăm la sectorul privat sau la cel public, fiecare are motivații distincte pentru utilizarea AI, dar ambele se confruntă cu provocări semnificative.
„În sectorul privat, inteligența artificială este utilizată pentru îmbunătățirea competitivității, având în vedere că piața impune o astfel de adopție. În contrast, în sectorul public, există o lipsă de competențe și educație comparativ cu mediul privat, precum și resurse insuficiente, iar cadrul normativ complex generează dispută între instituții privind reglementările cerute de Comisia Europeană”, a explicat consilierul.
În opinia lui Stoian, cei patru piloni necesari pentru adopția efectivă a inteligenței artificiale în România sunt: încrederea, reprezentată prin guvernanță și etică; datele, care sunt fundamentul tehnic al AI; competențele digitale, care sunt esențiale pentru utilizarea eficientă a AI; și, nu în ultimul rând, securitatea. Acest cadru are un impact direct asupra eficienței și rezultatelor obținute prin integrarea AI în diverse domenii.
Referindu-se la datele relevante oferite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), Stoian a menționat că România se află sub media Uniunii Europene în privința indicatorilor digitali. Rata de încredere în adopția AI este scăzută, iar infrastructura este fragmentată, lucru ce limitează dezvoltarea eficientă a acestui sector.
Pe plan privat, statisticile arată că doar 12% dintre companii au investit în instruirea angajaților pe domeniul TIC în 2025, iar utilizarea soluțiilor de cloud și big data rămâne insuficientă. Companiile din România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale în afaceri, iar utilizarea AI este limitată.
Totodată, educația și competențele digitale ale populației rămân mult sub media europeană, cu sub 30% dintre cetățeni care beneficiază de servicii digitale. Statistica relevă că 32% din populație are competențe digitale de bază, însă 9% nu dispune de niciun fel de competențe. Există și o carență în educația continuă, cu sub 10% dintre adulți care se instruiesc digital de-a lungul vieții, ceea ce afectează nivelul tehnologic din educație și integrarea AI în acest sector.
Deosebit de îngrijorător este faptul că 70% dintre tinerii sub 18 ani au un nivel redus de literație numerică, ceea ce afectează capacitatea lor de a interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte zilnice. Această situație va avea, fără îndoială, repercusiuni asupra viitorului profesional al acestor tineri într-o lume tot mai digitalizată.
În cadrul Conferinței HumAInity 2026, participanții discută despre impactul schimbărilor aduse de inteligența artificială, aspectele etice asociate, dezvoltarea profesională, precum și nevoile distincte ale generațiilor actuale din forța de muncă. Este evident că, pentru a progresa, România trebuie să își revizuiască strategiile și să îmbunătățească cadrul de adopție a AI în toate sectoarele economice și sociale.
