Home Actualitate ProfesionalăCreșterea rapidă a prețurilor bijuteriilor din România din cauza cotațiilor internaționale ale aurului și argintului

Creșterea rapidă a prețurilor bijuteriilor din România din cauza cotațiilor internaționale ale aurului și argintului

by M Daniela

Prețurile bijuteriilor din România, în creștere accelerată din cauza cotaţiilor internaționale pentru aur și argint

Creşterea accelerată a cotaţiilor aurului şi argintului pe pieţele internaţionale pune presiune pe piaţa bijuteriilor din România, determinând ajustări ale preţurilor, modificări în structura produselor şi chiar scăderea volumelor de vânzări. În acest context, operatorii din sector atrag atenţia asupra lacunelor legislative existente în tranzacţiile cu „aur vechi”, care pot duce la concurenţă neloială şi pierderi la bugetul de stat.

„Evoluţia preţurilor de vânzare la raft în primele luni ale anului 2026 este o consecinţă directă a dinamicii fără precedent a pieţelor internaţionale de metale preţioase. De exemplu, în luna ianuarie 2026, am înregistrat o creştere a preţului aurului de peste 17%. Această tendinţă vine pe fondul unui an 2025 istoric, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%. Argintul a avut o evoluţie şi mai impresionantă, cu un avans spectaculos de 147,95%. Producătorii şi comercianţii au fost obligaţi să îşi ajusteze preţurile în funcţie de aceste valori de referinţă, având în vedere că bijuteriile, deşi au o valoare emoţională, depind de preţul materiei prime tranzacţionată la bursă”, a declarat preşedintele Colegiului Producătorilor şi Comercianţilor de Bijuterii, Mihai Trif.

Trif a subliniat că nu toate creşterile de preţuri de pe bursă s-au reflectat imediat în preţul final la raft, întrucât mulţi comercianţi au decis să absoarbă o parte din aceste costuri pentru a menţine produsele accesibile clienţilor. Aceasta înseamnă că, deşi presiunea asupra preţurilor este considerabilă, piaţa de bijuterii din România depune eforturi să rămână echilibrată.

Structura tehnică a fiecărei bijuterii influenţează evoluţia preţului la raft, iar transferul creşterii cotaţiilor bursiere variază de la un produs la altul. La bijuteriile cu o pondere mare de metal, cum ar fi verighetele şi brăţările, materia primă reprezintă peste 80% din valoarea produsului, astfel transferul creşterii cotaţiilor se resimte rapid. În schimb, în cazul bijuteriilor cu design complex, manopera, designul şi tehnologia de producţie influenţează mai mult costul, iar creşterea preţului aurului se simte mai temperat.

Referitor la comportamentul consumatorilor, se observă o recalibrare a pieţei, cu clienţi care se orientează tot mai mult către gramaje mai mici și aliaje de puritate inferioară, cum ar fi aurul de 9K și 14K, mai ales pe fondul creşterii preţurilor şi majorărilor de taxe. Trif a explicat că în prezent, producătorii adoptă două strategii principale: optimizarea designului pentru a reduce utilizarea metalului preţios, păstrând în acelaşi timp aspectul estetic, și diversificarea aliajelor pentru a oferi alternative accesibile, precum aurul de 9K.

Mihai Trif a mai subliniat că, deşi interesul pentru bijuteriile cu rol de tezaurizare a crescut, este important ca consumatorii să înţeleagă că bijuteriile reprezintă mai mult o investiţie emoţională decât una financiară. Preţul acestora este afectat de diverse costuri, inclusiv manopera, TVA-ul, impozitele şi adaosul comercial, toate având un impact semnificativ asupra valorii de revânzare.

Cine doreşte să valorifice o bijuterie ar trebui să fie conştient că viitorul pieţei de bijuterii din România depinde nu doar de fluctuaţiile externe, ci şi de modul cum industria reuşeşte să îşi internalizeze problemele structurale. Asigurarea respectării legii şi a unei concurenţe corecte este esenţială, iar autorităţile trebuie să intervină pentru a preveni activităţile ilicite care pot afecta grav sectorul. Fără un astfel de control, riscul ca operatorii să fie forţaţi să recurgă la activităţi ilegale va creşte, afectând nu doar industria, ci şi bugetul de stat.”

You may also like

Leave a Comment