Dumitru Chisăliță (AEI): Europa rămâne vulnerabilă la șocurile geopolitice din regiuni îndepărtate
Europa, deși angajată într-o tranziție energetică care încurajează investițiile în surse regenerabile, continuă să resimtă o dependență semnificativă de petrol, a declarat președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. Potrivit acestuia, crizele geopolitice ce afectează regiunile îndepărtate pun încă o presiune asupra economiilor europene. Această vulnerabilitate a fost evidențiată de creșterea prețului petrolului, care aproape a atins 120 de dolari pe baril în martie 2026, ca rezultat al tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor asociate cu transportul prin Strâmtoarea Ormuz.
Implicarea guvernelor europene în gestionarea crizei energetice
În fața acestor provocări, guvernele europene au reacționat rapid, implementând măsuri menite să protejeze populația și economia de impactul creșterii prețurilor combustibililor. Aceste măsuri sunt variate și includ plafonarea prețurilor, reducerea taxelor și controlul pieței. Chisăliță subliniază că în primele zile ale lunii martie au reapărut niveluri alarmante de volatilitate pe piața energiei, un fenomen pe care mulți lideri speraseră să-l depășească.
Intervenții naționale și strategii diferite
De asemenea, Chisăliță a observat că intervențiile statelor din Europa Centrală și de Sud-Est au fost dintre cele mai rapide, cu țări precum Ungaria, Croația și Slovenia impunând măsuri de control asupra prețurilor carburanților. Aceste intervenții sunt dictate de necesitatea urgentă de a menține calmul social și a preveni o reacție adversă din partea populației afectate de costurile ridicate ale combustibilului. Totuși, specialistul avertizează că plafonarea prețurilor este o sabie cu două tăișuri, având potențialul de a distorsiona piața pe termen lung.
Alternative și măsuri fiscale
În unele regiuni, țările au început să exploreze alternative fiscale ca soluții temporare pentru a reduce impactul economic asupra cetățenilor. De exemplu, Portugalia a oferit discounturi la combustibil, iar Italia a discutat despre ajustarea accizelor. România s-a alăturat acestui trend, analizând posibilitatea reducerii accizelor pentru a împiedica depășirea pragului psihologic de 10 lei pe litru.
Contextul politic și controlul pieței
Dumitru Chisăliță a subliniat că, în paralel, autoritățile europene au căutat să comunice ferm companiilor din sectorul energetic. Franța a intensificat controalele la benzinării pentru a detecta creșteri speculative ale prețurilor, iar Italia a propus măsuri pentru taxarea profiturilor excesive. Aceste acțiuni nu doar că sunt reactivesociologice, dar și simbolice în contextul unei economii afectate de tensiuni geopolitice.
Reacția la nivel european
Pe de altă parte, reacția Uniunii Europene a fost prudentă. Oficialii de la Bruxelles au evaluat situația și au reamintit că statele membre dețin aproximativ 85-90 de zile de rezerve strategice de petrol, ceea ce le permite să intervină în situații de criză. În prezent, eliberarea acestor rezerve nu este considerată necesară, având în vedere că aprovizionarea globală nu este în pericol imminent.