Peste o cincime dintre gospodăriile din România ajung sub pragul sărăciei după plata energiei – studiu
Conform unui raport recent emis de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), peste 21% dintre gospodăriile din România se confruntă cu sărăcia după plata facturilor la energie. Această statistică subliniază impactul grav al costurilor energetice asupra calității vieții, în special într-un context economic caracterizat de instabilitate pe piețele internaționale de energie.
Sărăcia energetică afectează în mod disproporționat comunitățile rurale și locuințele individuale, iar analiza costurilor inclusiv pentru buteliile de gaz evidențiază o și mai mare presiune asupra bugetelor familiale. Aceasta sugerează că, în acest domeniu, există nu doar o criză economică, ci și o nevoie urgentă de politici publice care să abordeze problema.
Analiza fenomenului sărăciei energetice
Raportul prezentat de ORSE analizează evoluția sărăciei energetice în perioada 2020-2024, folosind date din Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) realizată de Institutul Național de Statistică. Aceasta evidențiază că vulnerabilitatea energetică este rezultatul unei combinații de factori, inclusiv venitul redus, eficiența scăzută a locuințelor și accesul limitat la tehnologiile moderne necesare pentru un consum energetic eficient.
În plus, efectele sărăciei energetice nu sunt distribuite uniform, răspândindu-se diferit între diverse regiuni și tipuri de locuințe. În acest context, Anca Sinea, coordonatorul ORSE, subliniază complexitatea fenomenului, afirmând că o înțelegere adecvată a acestei probleme necesită o analiză integrată a datelor referitoare la venituri, mediul de rezidență și costurile energetice.
Impactul asupra gospodăriilor cu veniturile cele mai mici
Gospodăriile cu cele mai reduse venituri sunt cele mai afectate de această criză. Studiile arată că 100% dintre familiile din prima decilă de venit și 72% din cele din a doua decilă ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie. Acest lucru evidențiază o coroborare alarmantă între nivelul veniturilor și capacitatea de a face față costurilor energetice.
Diferențe regionale semnificative
În analiza pe regiuni, se observează că cele mai mari rate ale sărăciei energetice se regăsesc în zona Nord-Est a țării, cu 32% dintre gospodării confruntându-se cu dificultăți financiare după plata energiei. În contrast, București-Ilfov se remarcă ca având cele mai scăzute procente, doar 6% dintre gospodării ajungând sub pragul de sărăcie energetică.
Mediul rural, cel mai afectat
Mediul rural este grav afectat, cu aproximativ 75% dintre gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie localizate în aceste zone. Această situație este agravată de nivelurile de venituri mai scăzute și de eficiența redusă a locuințelor, ceea ce subliniază necesitatea unor investiții în infrastructură energetică modernă.
Relația dintre tipul de locuință și vulnerabilitatea energetică
Tipul locuinței joacă un rol crucial în determinarea riscului de sărăcie energetică. Astfel, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case unifamiliale, majoritatea dintre acestea găzduind familii care se confruntă cu subconsumul energetic. Datele indică faptul că 87% dintre gospodăriile afectate de sărăcia energetică locuiesc în case, ceea ce sugerează o corelație directă între tipologia locuinței și expunerea la această formă de vulnerabilitate.
Importanța buteliilor de gaz în economia gospodăriilor
Un alt factor semnificativ observat de raportul ORSE este utilizarea buteliilor de gaz, folosite de circa 43% dintre gospodăriile din România, în special în mediul rural. Cheltuielile cu aceste butelii trebuie incluse în analiza costurilor energetice pentru a oferi o imagine clară asupra presiunii suportate de bugetele gospodăriilor. Aceasta reiterează necesitatea unor soluții de infrastructură care să faciliteze accesul la forme de energie mai moderne și mai eficiente.
Propuneri pentru combaterea sărăciei energetice
Experții ORSE pledează pentru necesitatea unor politici structurale dedicate, care să includă măsuri pe termen lung și nu doar soluții temporare, cum ar fi plafonarea tarifelor. Printre propunerile formulate se numără dezvoltarea unui sistem național integrat de date privind sărăcia energetică și implementarea de soluții personalizate pentru anumite comunități, având în vedere specificul fiecărei regiuni.
În concluzie, raportul ORSE subliniază complexitatea problemelor legate de sărăcia energetică și necesitatea unor măsuri efective care să abordeze cauzele acesteia, având în vedere impactul periculos asupra calității vieții și stabilității economice a gospodăriilor românești.
