IEA propune scoaterea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale statelor membre
Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) a lansat miercuri, 11 martie 2026, o propunere ambiţioasă de a scoate 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale statelor membre. Aceasta ar urma să fie cea mai mare accesare a rezervelor din istoria organizaţiei, având ca scop principal oprirea creşterii preţurilor cauzate de turbulenţele din Orientul Mijlociu, conform informaţiilor transmise de Reuters.
Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, a anunţat că ţările membre vor pune la dispoziţia pieţei această cantitate semnificativă de petrol pentru a compensa pierderile de aprovizionare, în special în contextul închiderii Strâmtorii Ormuz, o rută strategică pentru transportul de petrol. Acest anunţ coincide cu o reuniune a liderilor G7, prezidată de preşedintele francez Emmanuel Macron, unde se va discuta despre politica preţurilor petrolului.
Reamintim că acţiuni similare de eliberare a petrolului din rezervele strategice au avut loc doar de cinci ori până în prezent. Dintre acestea, două au fost ca reacţie la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, iar restul au fost răspunsuri în urma crizelor de aprovizionare din Libia, uraganului Katrina şi în timpul primului Război din Golf. Propunerea actuală a IEA depăşeşte anteriorul record de 182 de milioane de barili eliberaţi în 2022.
IEA a subliniat că această scoatere a petrolului din rezervele strategice a fost aprobată unanim de cele 32 de state membre, iar calendarul exact va fi stabilit în timp util. Agenţia cu sediul la Paris are un rol esenţial în consilierea celor mai dezvoltate state pe probleme energetice, având în vedere că a fost fondată ca reacţie la primul șoc petrolier din 1973-1974, cu scopul de a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
Actualmente, cele 32 de ţări membre ale IEA deţin împreună peste 1,2 miliarde de barili în stocuri de urgenţă, incluzând Rezerva Strategică de Petrol a SUA, cea mai mare din lume. În plus, ţările membre au alte 600 de milioane de barili în diverse contracte guvernamentale, ceea ce le permite o flexibilitate considerabilă în gestionarea situaţiilor de criză pe piaţa energetică.
