Home Analize & OpiniiArhitectura încrederii: de ce este important cine elaborează harta justiției

Arhitectura încrederii: de ce este important cine elaborează harta justiției

by M Daniela

ARHITECTURA ÎNCREDERII: DE CE CONTEAZĂ CINE DESENEAZĂ HARTA JUSTIȚIEI

În România, discuțiile privind justiția au fost adesea reduse la un șir de nume, dosare și dispute temporare. S-a depus un efort considerabil pentru a analiza cine își pierde sau câștigă funcții, însă discuțiile despre funcționarea efectivă a sistemului sunt rare. Astfel, s-au tratat doar simptomele problemelor, în timp ce structura esențială, elementele fundamentale ale acestuia, au fost lăsate în umbră.

În calitate de avocat, intru zilnic în sălile de judecată cu o convingere de bază: regulile au un rol fundamental. Acestea nu sunt doar norme procedurale, ci constituie pilonii care susțin întregul sistem de justiție. Consider că o justiție eficientă și robustă necesită o geometrie instituțională bine definită.

Astfel, inițiativa recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) este un semn pozitiv. Aceasta a abordat pentru prima dată, după o lungă perioadă de tăcere, teme care nu sunt influențate de contextul imediat, ci de stabilitatea internă a sistemului judiciar.

Când ICCJ subliniază necesitatea unei separări reale între carierele judecătorilor și procurorilor, nu este un simplu exercițiu teoretic. Această afirmație dezvăluie un adevăr crucial: o justiție imparțială nu poate exista atâta vreme cât granițele dintre cel care acuză și cel care judecă sunt neclare. Vorbind despre independență și organizarea instanțelor, ICCJ se concentrează nu pe birocrație, ci pe eficiență, pe modalitățile de a face actul de justiție rapid, previzibil și, mai presus de toate, corect.

Este un demers de apreciat, unul de care societatea avea cu adevărat nevoie. Însă, în fața acestui apel pentru independență și respectarea regulilor, trebuie să ne permitem luxul de a pune o întrebare suplimentară, ce ține de arhitectura propriului nostru sistem judiciar.

Este adecvat ca cel care inițiază și coordonează platforma centrală pentru reflecție asupra sistemului să fie instanța supremă? Această întrebare nu se referă la legalitate, având în vedere că nimeni nu contestă dreptul ICCJ de a avea o opinie. Într-o democrație bine fundamentată, fiecare instituție joacă un rol clar definit. Constituția nu este doar o simplă sugestie, ci un plan de construcție, iar acel plan indică faptul că garantul independenței sistemului judiciar este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Acest detaliu este esențial pentru că, dintr-o perspectivă instituțională, lucrurile funcționează în mod optim atunci când respectăm rolurile pentru care am fost desemnați. O abordare naturală ar implica faptul că un mecanism permanent dedicat dezbaterii viitorului justiției, inclusiv independența și cariera magistraților, ar trebui să fie coordonat de CSM.

Într-o lume idealizată, am observa un CSM care ar naviga această direcție, cu ICCJ și Ministerul Public ca parteneri activi la masa discuțiilor. Justiția nu are nevoie de eroi unici, ci de un sistem în care conducerea să revină instituției desemnate prin Constituție pentru această misiune.

Totuși, trebuie să recunoaștem că acest rol instituțional nu reprezintă un privilegiu, ci o responsabilitate enormă, care trebuie îndeplinită cu viziune și curaj. Acum, responsabilitatea revine CSM-ului, care trebuie să demonstreze că merită acest rol de lider prin acțiuni și nu doar prin declarații sterile.

În concluzie, întărirea statului de drept nu se realizează doar prin idei lăudabile, ci și printr-o rigoare instituțională ferme. Un sistem bine echilibrat presupune ca dialogul să pornească de la centrul său de greutate: CSM. Independenta justiției este cel mai bine protejată atunci când fiecare actor își îndeplinește rolul constituțional la capacitate maximă, fără suprapuneri sau ambiguități.

Dacă aspirăm la o justiție capabilă să reziste trecerii timpului, trebuie să ne asigurăm că fundamentul este construit, în mod corespunzător, de cei care trebuie, și că toți cei implicați se află la aceeași masă de discuții.

Victor Stănilă este avocat, Of Counsel în cadrul diviziei din România a rețelei internaționale Lynx Legal Gilescu Văleanu & Partenerii SPARL, doctorand în domeniul Managementului și cadru didactic asociat la Facultatea de Administrație și Management Public din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

You may also like

Leave a Comment