Ce măsuri de urgenţă a luat Ungaria în contextul crizei provocate de războiul din Orientul Mijlociu
Într-un răspuns rapid la criza economică generată de războiul din Orientul Mijlociu, guvernul ungar, condus de ministrul Economiei, Marton Nagy, a decis să interzică exportul de ţiţei, motorină şi benzină cu cifra octanică 95. Această măsură a fost anunţată prin agenţiile de presă AP şi Reuters, indicând o reacţie promptă la creşterea alarmantă a preţurilor la petrol.
Nagy a subliniat că din rezervele de petrol vor fi scoase cantităţi destinate a acoperi necesităţile interne pentru o perioadă de 45 de zile. Acest lucru arată o voinţă clară de a proteja economia naţională în faţa incertitudinilor internaţionale.
Premierul Viktor Orban a notificat, de asemenea, că preţurile la combustibili vor fi plafonate, această introducere urmând să aibă loc chiar în aceeaşi noapte. Prin preluarea controlului asupra preţurilor, guvernul urmăreşte să protejeze consumatorii ungari de efectele negative provenite din crizele externe. Preţul benzinei va fi stabilit la 595 de forinţi (aproximativ 1,75 dolari) pe litru, în timp ce motorina va avea un preţ de 615 forinţi (1,81 dolari) pe litru, măsura având aplicabilitate pentru toate vehiculele înmatriculate în Ungaria.
Măsura afectează nu doar consumatorii individuali, ci şi fermierii, transportatorii şi contractorii, indicând o strategie largă de sprijin economic. Orban a subliniat că închiderea conductei petroliere Drujba, care traversează Ucraina, alături de conflictul din Orientul Mijlociu, este una dintre cauzele clare ale acestei intervenţii.
Întreruperea aprovizionării a fost un subiect constant pe agenda politică a Ungariei, iar Orban a solicitat Uniunii Europene să suspende sancţiunile impuse în legătură cu petrolul şi gazele ruseşti pentru a diminua impactul crizei actuale. Criticile sale la adresa sancţiunilor UE se alătură unui model de sprijin pentru preşedintele rus Vladimir Putin, subliniind o poziţie naţionalistă distinctă.
Anterior, Ungaria a aplicat o altă politică de plafonare a preţurilor combustibililor între noiembrie 2021 şi iunie 2022, timp în care Orban s-a confruntat cu provocări legate de inflaţie în contextul alegerilor din aprilie 2022, pe care le-a câştigat cu o majoritate covârşitoare. Cu toate acestea, acea strategie a fost anulată rapid datorită penuriei de combustibil, care a generat panică printre consumatori.
În contextul pieţelor internaţionale, preţul petrolului Brent a scăzut cu 6,3% în Asia, atingând 92,68 dolari per baril. Nu în ultimul rând, preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 6,5%, ajungând la 88,58 dolari pe baril, în urma declaraţiilor preşedintelui american Donald Trump.
De asemenea, preţul petrolului a depăşit recent 100 de dolari per baril, cel mai mare nivel de la jumătatea anului 2022, încluzând temeri legate de posibilele perturbări ale pieţelor energetice. Trump a sugerat că războiul împotriva Iranului este pe cale de a se încheia, aducând un sentiment de oprire a conflictului pe masă.
Astfel, Ungaria se află în mijlocul unor provocări economice semnificative, iar măsurile luate pentru a contracara aceste efecte vor influenţa nu doar stabilitatea socială, ci şi viitorul economic al ţării în ansamblu.