Date foarte proaste ale Sistemului Energetic Național în 2025
Offsetarea proiecțiilor optimiste din perioada anterioară, bilanțul energetico-economic al României în 2025 arată o scădere dramatică: producția de energie electrică a căzut sub pragul de 50 TWh, înregistrând 49,3 TWh. În contrast cu acest declin, se remarcă o ușoară diminuare a consumului de energie electrică, de doar 0,8%, ceea ce indică o disproporție alarmantă între cererea și oferta de energie.
Așa cum a evidențiat raportul publicat de Transelectrica, schimburile transfrontaliere au prezentat o tendință îngrijorătoare: exporturile au crescut cu 11% în raport cu anul 2024, atingând 7,4 TWh, în timp ce importurile de energie electrică au crescut și mai mult, cu 16%, totalizând 11,1 TWh. Acest dezechilibru se traduce printr-un deficit de 3,7 TWh, o agravare considerabilă comparativ cu deficitul de 2,9 TWh din anul precedent.
Producția de energie hidro a avut o contribuție semnificativă la acest declin, înregistrând o scădere de 14% sau 2 TWh, pe fondul condițiilor meteo nefavorabile. Deși au existat momente de revigorare în ultimele luni ale anului 2025, acest sector energetic a marcat cea mai mică performanță din istoria României, conform celor anunțate de Hidroelectrica. Centralele nucleare și cele termo au rezistat, menținându-se relativ stabile, în timp ce sursele regenerabile, precum cea solară și eoliană, s-au majorat cu un modest 0,3 TWh.
Pe de altă parte, puterea instalată în instalațiile de stocare a atins 494 MW, cu o capacitate totală de 913,68 MWh la începutul anului 2026, iar prosumatorii au contribuit cu 3.352 MW. Aceste date subliniază nevoia stringentă de revizuire a strategiei energetice naționale, având în vedere că România va depăși pragul de 20.000 MW în centralele electrice în 2026.
În concluzie, pentru a preveni o criză energetică severă, este esențial ca autoritățile să implementeze măsuri eficiente care să sprijine creșterea producției interne de energie, să optimizeze gestionarea resurselor și să dezvolte infrastructura necesară. Astfel, viitorul energetic al României poate beneficia de o strategie mai sustenabilă și mai bine fundamentată.
