Tudorel Andrei (INS): România ar putea ajunge, într-un orizont mediu de timp, cu o populație rezidentă sub pragul de 19 milioane și mai îmbătrânită decât în prezent
România se confruntă cu o tendință demografică alarmantă, conform analizei realizate de Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS). În intervalul de timp previzionat, se estimează că populația rezidentă ar putea scădea sub pragul de 19 milioane, una dintre caracteristicile esențiale fiind creșterea vârstei medii a locuitorilor. Aceste date sunt esențiale pentru înțelegerea viitorului economic al țării, subliniind necesitatea unei atenții sporite asupra tendințelor demografice.
Conform analizei lui Andrei, evoluția populației într-un orizont lung de timp se întemeiază pe o traiectorie relativ constantă. Aceasta este influențată în special de două fenomene naturale: nașterile și decesele, având un caracter inertial pronunțat. Colectarea constantă de date statistice la nivel național și local oferă un avantaj considerabil în anticiparea unor trăsături importante ale populației, incluzând numărul și structura pe grupe de vârstă.
Pentru a prezice ceea ce va urma în structura demografică a României, este relevant să examinăm anumite aspecte: numărul mediu anual de nașteri este de aproximativ 150.000, în contrast cu 250.000 de decese; speranța de viață a crescut semnificativ, depășind 77 de ani, comparativ cu 69,6 ani, atât cât era în 1990; vârsta medie a mamelor la prima naștere a crescut la 27,6 ani, în timp ce în primele etape ale tranziției demografice era de puțin peste 22 de ani. De asemenea, în ultimii ani, menținerea populației rezidente peste pragul de 19 milioane a fost posibilă datorită migrației internaționale pozitive.
Aceste trăsături demografice delinează un tablou clar al viitorului României, care ar putea indica nu doar o scădere a populației, ci și o îmbătrânire accelerată a acesteia. Tudorel Andrei afirmă că aceste schimbări nu trebuie să fie privite în termeni simplicité, iar pe termen scurt, nu există metode viabile de a schimba acest trend demografic. Totuși, este esențial să dezvoltăm o capacitate mai mare de anticipare a efectelor acestor evoluții asupra economiei și societății în viitor.
Andrei subliniază că demografia nu este un concept abstract, ci efectele sale se resimt prin diverse aspecte economice. Schimbările demografice pot duce la provocări semnificative în gestionarea cheltuielilor publice, dat fiind că ponderea acestora în PIB și structura lor depind în mare măsură de evoluțiile demografice curente. De asemenea, indicatorii demografici precum îmbătrânirea populației și raportul de dependență devin din ce în ce mai relevanți pentru gestionarea cheltuielilor sociale destinate diferitelor grupe de vârstă.
Pentru a menține dimensiunea populației în parametrii actuali, indicele de fertilitate, adică numărul mediu de copii născuți de o femeie pe parcursul vieții, ar trebui să fie egal cu 2,1. Dacă valorile actuale se situează semnificativ sub acest nivel, România se va confrunta cu schimbări structurale profunde în populația rezidentă, așa cum s-a întâmplat în anii ’60, când rata de fertilitate era de 2,9 copii pe femeie. Acum, consecințele acestei scăderi se fac simțite, implicând o cerință din ce în ce mai mare pentru sistemele de pensii și sănătate.
În contextul actual, se observă că în ultimii trei ani, rata fertilității a fost constant sub 1,5 copii pe femeie, indicând că modificările demografice vor avea un impact semnificativ asupra domeniilor educației, sănătății și pieței muncii. Declinul demografic este un fenomen de lungă durată care nu poate fi inversat pe termen scurt, dar poate fi gestionat printr-o anticipare mai bine fundamentată a efectelor sale economice și sociale, având în vedere analiza atentă a datelor demografice.
