Home Analize & OpiniiCursul real de schimb: Exemplul croissantului

Cursul real de schimb: Exemplul croissantului

by M Daniela

Cursul real de schimb: Analiza prin exemplul croissantului

Nivelul și volatilitatea cursului de schimb sunt concepte distincte, fiecare având un impact diferit asupra sectorului economic real, fiscal și financiar, subliniază Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). În expunerea “Cursul nominal de schimb – de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru”, prezentată pe 29 mai 2026, se evidențiază importanța înțelegerii modului în care volatilitatea influențează comportamentul piețelor și modul în care așteptările economicilor se ancorează în realitate.

Badea subliniază că deprecierile semnificative ale leului, care au avut loc la sfârșitul anilor 2000 și în urma crizei financiare din 2008-2009, au generat o reacție emoțională puternică în rândul populației, fapt care a sporit sensibilitatea românilor la eventuale depreciări viitoare ale leului, chiar într-un context de volatilitate scăzută comparativ cu alte monede din regiune.

Cu toate acestea, în ultimele 12 luni, discuțiile asupra cursului de schimb au fost reluate, alimentate de tensiunile politice și economice rezultate în urma măsurilor de consolidare fiscală, ceea ce a generat din nou un val de îngrijorări, consideră prim-viceguvernatorul BNR.

Un concept crucial pentru economiști este cursul real de schimb, care reflectă prețul relativ al bunurilor între două țări. De exemplu, Badea compară prețul croissanturilor din Franța și România: dacă un croissant costă 1,5 euro în Franța (aproximativ 7,8 lei la un curs nominal de 5,2 lei pe euro), iar în România costă 6,5 lei, atunci cursul real de schimb este de 0.833. Aceasta sugerează că prețul croissantului în Franța este cu 16,7% mai mare, conferind României un avantaj comparativ.

De asemenea, Badea menționează că Real Effective Exchange Rate (REER) este un indicator esențial pentru evaluarea competitivității externe a unei economii, corelând evoluția leului cu un coș de valute al principalilor parteneri comerciali și ajustând diferențele în cele două economii, ceea ce oferă o imagine mai amplă decât o simplă analiză a cursului nominal de schimb.

Un alt aspect evidențiat în analiză este cursul de schimb de echilibru, determinat prin diferite metode, cum ar fi modelul Behavioural Equilibrium Exchange Rate (BEER) și Fundamental Equilibrium Exchange Rate (FEER). First, BEER analizează factori fundamentali și temporari care influențează cursul de schimb, având caracter empiric, în timp ce FEER identifică un nivel al cursului compatibil cu echilibrul intern și extern al economiei.

Badea subliniază importanța evaluării cursului de schimb prin raportarea REER la FEER, pentru a determina eventualele subestimări sau supraaglomerări. Această abordare empirică este deosebit de relevantă în contextul economiilor emergente, unde volatilitatea cursului de schimb poate avea repercusiuni semnificative asupra stabilității economice și financiare.

Intervențiile în piața valutară, de asemenea, pot fi benefice în anumite momente, cum subliniază studiile recente. Totuși, fluctuațiile mari ale cursului de schimb, în special în economiile emergente, trebuie evaluate atent, ținând cont de rezervele internaționale, care pot semnala dificultăți în susținerea stabilității monedei naționale.

Pe final, Badea discută despre implicarea dinamicilor de convergență economică asupra cursului de schimb, în special în contextul efectului Balassa-Samuelson, care arată că o dezvoltare economică inegală printre țări poate genera fluctuații semnificative ale cursurilor de schimb. Așadar, volatilități scăzute ale cursului nu trebuie interpretate implicit ca o stabilitate ideală, ci mai degrabă ca o complexitate a relațiilor economice interne și externe, care se modifică constant.

You may also like

Leave a Comment