ONG-urile contestă finalizarea Hidrocentralei Răstolița, proiect început în vremea lui Ceaușescu
Comunitatea Declic și Bankwatch România au obținut o victorie importantă la Înalta Curte de Casație și Justiție, reușind să împiedice defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani, în scopul construirii Hidrocentralei Răstolița. Această decizie vine ca un răspuns la o solicitare a Guvernului, care dorea să-și continue proiectele hidroenergetice pe terenuri protejate, conform informațiilor prezentate de organizațiile de mediu.
Curtea Supremă respinge recursurile autorităților
Judecătorii curții au declarat nefondate recursurile depuse de Guvern, Ministerul Mediului și Hidroelectrica, împotriva suspendării hotărârii de guvern nr. 327/2025. Această hotărâre aproba excluderea definitivă, fără compensații, a 37,5 hectare de pădure din fondul forestier național. Reprezentanții ONG-urilor au subliniat faptul că justiția joacă un rol crucial în protejarea mediului, contrar acuzațiilor politico-ideologice care insinuau că activitatea lor ar stângă la realizarea proiectului.
Implicarea justiției și legalitatea proiectului
Roxana Pencea Brădățan, coordonatoarea campaniilor la Declic, a afirmat: „Decizia de azi arată că nu ONG-urile opresc hidrocentralele, ci justiția. Aceasta confirmă ilegalitățile care au avut loc și că autoritățile au încercat să ignore legea pentru a desfășura lucrări nelegitime.” La rândul ei, Viviana Stoica de la Bankwatch România a subliniat că statutul de legalitate a lucrărilor de construcție este puternic contestat și că proiectul de la Răstolița s-a desfășurat în baza unor acte problematice.
Proiect controversial, contribuție minimă la energie
Hidrocentrala Răstolița, cu o capacitate de 35 MW, este considerată unul dintre cele mai controversate proiecte hidroenergetice din România, atât din perspectiva impactului asupra mediului, cât și a contribuției sale reduse la sistemul energetic național. Deși se prezintă ca un proiect strategic, realizarea sa ar aduce doar o contribuție modestă de 0,081% la producția anuală de electricitate a țării, plasând-o în fața dilemelor etice și ecologice generate de exploatarea resurselor naturale.
Cronologie și incertitudini în privința finalizării
Construcția hidrocentralei a început în februarie 1989, fiind ultimul mare proiect aprobat de regimul comunist. Cu un stadiu de finalizare estimat între 90-98%, Hidroelectrica a declarat că nu își mai asumă termene precise pentru finalizarea lucrărilor, în contextul acțiunilor legale ce îi blochează progresul. O declarație din raportul anual al companiei subliniază că situația lui Răstolița rămâne incertă, din cauza litigiilor pendente și problemelor financiare discutabile ale contractorilor.
Pierderi financiare din cauza blocajelor legale
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a enumerat impactul economic negativ al acestor blocaje, menționând pierderi de 443 milioane euro pentru Hidroelectrica și statul român, generate de litigii și imposibilitatea de a produce energie. Aceste informații subliniază urgența de a găsi soluții viabile pentru concluziile proiectului, într-o combinație delicată între dezvoltarea energetică și protejarea mediului.