Home Actualitate ProfesionalăRomânia avansează în clasamentul destinațiilor de investiții din Europa: Cine își îndreaptă atenția asupra țării noastre și cât de semnificativă a devenit această regiune geografică.

România avansează în clasamentul destinațiilor de investiții din Europa: Cine își îndreaptă atenția asupra țării noastre și cât de semnificativă a devenit această regiune geografică.

by M Daniela

România urcă în topul destinațiilor de investiții din Europa

România își consolidează poziția în rândul destinațiilor de investiții din Europa, având alături de Polonia, una dintre cele mai atractive piețe pentru investitorii internaționali, conform datelor PwC Global CEO Survey 2026. Această urcare este remarcabilă, România avansând de pe locul 13 pe locul 9 pe continent și de pe 33 pe 28 la nivel global. Aproape jumătate dintre liderii mondiali de afaceri, 51% din total, își propun expansiunea internațională în acest an, ceea ce subliniază importanța strategică a țării noastre.

Un aspect notabil este că România a depășit în acest clasament țări tradiționale în atragerea capitalului internațional, precum Portugalia, Elveția, Belgia și Grecia. Aceste date reflectă nu doar apetitul crescând al investitorilor pentru România, dar și o nouă tendință emergentă: România nu mai este percepută ca o opțiune exotică, ci ca o destinație strategică.

Investițiile străine directe cresc semnificativ

Între 2014 și 2024, soldul cumulat al investițiilor străine directe în România a cunoscut o evoluție impresionantă, dublându-se de la 62 de miliarde de euro la 125 de miliarde de euro. De asemenea, după o contracție a fluxurilor ISD în 2023 și 2024, a doua parte a anului trecut a adus o creștere semnificativă a intrărilor de capital, care au încheiat anul la peste 8 miliarde de euro, demonstrând o recuperare puternică a interesului investițional în piața românească.

Profilul investitorilor și schimbările din comportament

Investitorii care aleg România provin în principal din Europa, țări precum Polonia, Turcia, Germania, Grecia, Austria, Italia și Ucraina fiind cele mai activate. Este notabil faptul că comportamentul companiilor poloneze s-a schimbat, acestea preferând acum investiții în Europa Centrală, România devenind un punct de atracție. Companii importante, cum ar fi Zabka, Maspex, Polenergia și Elemental Holdings, sunt deja prezente pe piața românească.

În contrast, este îngrijorător că doar 10% dintre liderii de companii care menționează România provin din afara Europei, indicând o oportunitate neexploatată de a atrage investitori din Asia, Orientul Mijlociu sau America.

Sectoare cu potențial de creștere

Analiza sectorială a investițiilor planificate în România arată că principalele domenii de interes pentru investitori sunt industria prelucrătoare, ingineria și construcțiile, retailul, serviciile de afaceri, sectorul bancar, piețele de capital, transportul și logistica. Aceste sectoare sunt esențiale, deoarece reflectă dinamica actuală a pieței. Totuși, sectorul tehnologiei nu este prioritar pentru investitori în prezent, deși România dispune de talente IT și un ecosistem promițător. Această discrepanță ar trebui să ne pună pe gânduri.

Activitatea companiilor românești în străinătate

Un alt aspect important evidențiat de datele CEO Survey este că companiile din România devin mai active în a investiga oportunități pe piețele externe. Aproape jumătate dintre directorii generali români respondenți plănuiesc să investească în afaceri internaționale în următoarele 12 luni, țările preferate fiind Germania, Polonia, SUA, Franța, Cehia și Moldova. Totuși, investițiile românești în străinătate rămân mult sub media altor țări din regiune, cum ar fi Cehia și Polonia, ceea ce limitează creșterea economiei locale.

Provocările percepției asupra climatului de afaceri

Percepția asupra României ca destinație de investiții este un alt factor crucial, iar feedback-ul investitorilor este mai nuanțat. România este adesea percepută ca având un mediu de afaceri necompetitiv din cauza birocrației excesive, a reglementărilor împovărătoare, a lipsei de transparență și a instabilității politice. Deși forța de muncă este considerată una dintre puținele resurse competitive, pachetele fiscale recente au dus la creșteri ale costurilor operaționale, afectând profitabilitatea și determinând companiile să prioritizeze lichiditățile, amânând astfel inițiativele de dezvoltare pe termen lung.

Potențialul de dezvoltare prin reforme structurale

Cu toate aceste provocări, România prezintă un potențial semnificativ de creștere pe termen lung. Investițiile străine directe sunt esențiale pentru avansul economic, aducând nu doar capital, ci și tehnologii și know-how. Pentru a restabili încrederea investitorilor, este vital să se asigure predictibilitate, transparență și un dialog deschis cu mediul de afaceri. Repoziționarea pe harta globală a afacerilor se poate face prin reforme fiscale și administrative care să modernizeze economia și să elibereze resurse pentru creștere.

România are încă multe puncte de recuperat față de alte state europene, iar obiectivele pe termen mediu, precum aderarea la OCDE și finalizarea implementării PNRR, sunt esențiale. Sectoare de interes continuu pentru investitori includ energia, infrastructura, retailul și serviciile financiare, iar inițiative precum programul Neptun Deep și absorbția fondurilor UE pot genera un nou val de investiții.

În concluzie, România trebuie să își diversifice economia, plasându-se în sectoare de viitor, cum ar fi tehnologia, energia verde și serviciile digitale, unde competențele sunt încă insuficient valorificate. Conform datelor PwC Global CEO Survey, atenția internațională este îndreptată către România, iar responsabilitatea revine mediului de afaceri și administrației să transforme acest potențial în performanță durabilă.

Perspectiva economică și ratingul suveran

Recent, confirmarea de către S&P a ratingului suveran al României la nivel investițional („BBB-„) evidențiază progresele înregistrate în consolidarea fiscală, dar subliniază și riscurile politice ce pot afecta stabilitatea economică. Rămâne fragilă perspectiva economică, dar realizările din primul trimestru 2026 oferă un motiv de optimism, cu proiecții de creștere de 2,5% în 2027. Totuși, aceste rezultate sunt condiționate de menținerea disciplinei bugetare și de consensul politic necesar pentru reformele structurale, factori critici care sunt amenințați de instabilitatea actuală a guvernării.

You may also like

Leave a Comment