România se confruntă cu cel mai mare preț spot al energiei electrice din Europa, pentru a treia zi consecutiv
În data de 13 mai 2026, prețul mediu al energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) din București a ajuns la 713 lei/MWh, echivalentul a 137 euro/MWh. Acest preț marchează o premieră, făcând din România cea mai costisitoare piață de energie din Europa pentru a treia zi consecutivă.
În mod alarmant, prețurile rămân ridicate pe întreaga durată a zilei, inclusiv în intervalele când producția solară este maximă, o perioadă în care consumatorii erau obișnuiți cu tarife reduse, uneori chiar zero sau negative. Conform datelor furnizate de operatorul pieței, OPCOM, cel mai mic preț a fost înregistrat la ora 12:00, depășind puțin 300 lei/MWh, pe când vârful de preț a fost atins la ora 21:00, când a depășit 1.500 lei/MWh.
Păstrând același preț de 137 euro/MWh, piața energetică din București s-a clasat ca fiind cea mai scumpă din Europa, fiind acompaniată în această situație de piața din Ungaria, ce se află în același mecanism de cuplare european, având o conexiune fizică cu România. Comparativ, piața bulgară oferă prețuri semnificativ mai mici, cu un tarif de doar 115 euro/MWh. În toate perioadele zilei de 13 mai, este observată o interacțiune continuă între energie din rețeaua românească și cea bulgărească, în timp ce, în majoritatea orelor, energia este exportată către Ungaria.
Un factor esențial ce contribuie la creșterea prețurilor este lipsa capacităților de generare a energiei disponibile. Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost deconectată de la rețea în dimineața zilei de duminică, iar Unitatea 2, deja oprită de ceva vreme, nu va fi reintegrată în sistem înainte de 1 iunie. Aceasta înseamnă că România se confruntă cu o lipsă semnificativă de capacitate de generare nucleară în următoarea perioadă.
Această lipsă se traduce printr-un deficit de 1.400 MW în rețeaua națională, dat fiind că grupurile de 700 MW de la Cernavodă sunt cele mai mari unități de producție disponibile. Impactul este resimțit în mod direct în perioada când parcurile fotovoltaice nu sunt funcționale, ceea ce obligă România să apeleze la importuri de energie pe scară largă.
Centrala pe gaze în ciclu combinat a Petrom, situată la Brazi, operează în prezent la capacitate redusă, de doar 430 MW din cele 860 MW disponibile, o oprire care se va prelungi până la sfârșitul lui iunie. De asemenea, Electrocentrale București de la CET Vest a suspendat 186 MW, efectuând lucrări de reparații ca urmare a unui incendiu recent. În plus, două grupuri de la CET Sud, fiecare cu o capacitate de 100 MW, sunt oprite, unul în urma unei defecțiuni și altul pentru întreținere programată. De asemenea, centrala veche de la Iernut, care mai dispune de un grup activ de 188 MW, este, de asemenea, afectată de lucrări de reparații.
Pe lângă aceasta, un grup hidro de la Lotru și unul de la Porțile de Fier 1 sunt în prezent oprite pentru lucrări programate, iar alte două grupuri hidro sunt oprite de căteva luni. Această situație de criză face ca Sistemul Energetic Național (SEN) să fie susținut în principal de contribuția hidrocentralelor, care își diminuează producția doar în condiții de vreme nefavorabilă.