Home Analize & OpiniiInstabilitatea politică și crizele globale conduc economia României către o recesiune moderată în 2026.

Instabilitatea politică și crizele globale conduc economia României către o recesiune moderată în 2026.

by M Daniela

Instabilitatea politică și crizele globale împing economia României spre o recesiune moderată în 2026

Pe fondul suprapunerii crizelor globale cu instabilitatea politică internă, economia României se confruntă cu riscul de a intra într-o recesiune moderată în acest an, conform estimărilor specialiștilor din cadrul RoEM-UBB FSEGA, care prevăd o scădere a PIB-ului de 0,5%. Cu toate acestea, economistii afirmă că există premise pentru o recuperare treptată a economiei, având în vedere că o eventuală stabilizare a scenei politice ar putea contribui la relansarea creșterii economice. Estimările pentru 2027 rămân optimiste, indicând o creștere a PIB-ului României de 2,2%.

„Economia globală și cea europeană traversează o perioadă dificilă, marcată de suprapunerea mai multor crize – de la războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, la criza energetică și provocările inflaționiste. Toate acestea generează presiuni imense asupra economiilor naționale, iar pentru o țară atât de conectată la economia mondială și europeană, menținerea stabilității interne devine esențială. Deși nu putem influența semnificativ fenomenele globale, este vital să asigurăm o stabilitate internă care să permetă țării să rămână rezilientă economic și să gestioneze efectele crizelor mondiale”, a declarat Csaba Bálint, cercetător la RoEM-UBB FSEGA.

În această atmosferă de incertitudine, România se confruntă cu o polarizare politică accentuată, culminând cu depunerea și adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan pe 5 mai 2026. În astfel de condiții, instabilitatea politică nu afectează doar clasa politică, ci se răsfrânge rapid asupra economiei, împiedicând încrederea investitorilor, întârzind deciziile de investiții și amplificând volatilitatea piețelor financiare. Această situație complică, de asemenea, gestionarea deficitului bugetar și implementarea reformelor necesare.

„Primele efecte s-au manifestat imediat după anunțarea moțiunii de cenzură, când euro a atins un maxim istoric de 5,27 lei în câteva zile. Tensiunile s-au propagat și la piața datoriei publice: costurile de împrumut ale statului au crescut, spreadurile CDS s-au majorat, indicând o percepție crescută a riscului suveran. De asemenea, perspectiva unei eventuale retrogradări a ratingului României în categoria «junk» de către agențiile de rating continuă să reprezinte un risc iminent. În acest context, finanțarea deficitului devine mai costisitoare, iar apetitul investitorilor pentru obligațiunile de stat ar putea scădea, ceea ce amplifică presiunile asupra stabilității financiare și bugetare a României,” explică Béla-Gergely Rácz, cercetător în cadrul RoEM-UBB FSEGA.

Specialiștii RoEM-UBB FSEGA avertizează că efectele instabilității politice ar putea fi mai persistente și ar putea să se reflecte, în final, în deteriorarea performanței economice a țării. Astfel, echipa RoEM-UBB FSEGA își revizuiește semnificativ prognoza de evoluție a PIB-ului României, pentru prima dată anticipând o contracție economică în 2026.

Începând anul 2026, estimările inițiale anticipau o ușoară creștere economică de 0,8%, bazată pe o îmbunătățire graduală a indicatorilor macroeconomici în a doua parte a anului. Această prognoză estima o diminuare a efectelor măsurilor de austeritate, continuarea consolidării fiscale, un proces de dezinflație și accelerarea utilizării fondurilor europene, după un debut economic mai slab în prima parte a anului. Cu toate acestea, prima reevaluare a prognozei a avut loc imediat după izbucnirea conflictului militar din Iran, când estimarea de creștere a fost redusă la 0,4%, iar in scurt timp a fost ajustată din nou, ajungând la 0,2%.

„În contextul global și instabilitatea politică din România, noua noastră prognoză indică o scădere a PIB-ului de 0,5%, ceea ce ar corespunde unei recesiuni economice moderate pentru întregul an 2026. Totuși, există motive de optimism. Pe termen lung, se preconizează o stabilizare a economiei: temperarea inflației ar putea îmbunătăți puterea de cumpărare și consumul intern, efectele măsurilor fiscale s-ar putea estompa, iar mediul de afaceri ar putea să se adapteze noilor realități economice. Totodată, dacă România continuă procesul de consolidare fiscală, încrederea investitorilor s-ar putea întări, iar condițiile de finanțare a datoriei publice s-ar putea normaliza. Aceste evoluții ar putea crea premise favorabile pentru o relansare a creșterii economice. În acest cadru, prognoza noastră pentru anul 2027 rămâne pozitivă, previzionând o creștere a PIB-ului României de 2,2%,” a conchis Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.

You may also like

Leave a Comment