Comisia Europeană a revizuit în sus estimările privind producțiile agricole, însă randamentele rămân mult sub cele din 2025
Conform celei mai recente prognoze a JRC, Serviciul Științific al Comisiei Europene, s-au observat progrese în ceea ce privește producțiile de cereale în România, care sunt estimate cu 6% mai mult față de estimările de luna trecută. Totuși, este important de menționat că aceste cifre arată o scădere semnificativă în raport cu anul anterior. Astfel, fermierii români ar putea obține o producție medie de 5,02 tone de grâu la hectar, deși aceasta reprezintă o reducere cu 11% față de anul precedent, când s-a atins un record de 5,64 tone pe hectar.
La nivel european, prognoza pentru producțiile de grâu arată tendințe similare; media la nivelul Uniunii Europene ar urma să se situeze la 5,83 tone la hectar, un declin de 4% comparativ cu anul trecut. Cele mai mari scăderi de producție sunt prevăzute pentru Estonia, cu o reducere de 15%, și Finlanda, cu 14%.
Analizând datele furnizate de Ministerul Agriculturii, în acest an, fermierii din România au cultivat aproximativ 2,2 milioane de hectare, ceea ce reprezintă o creștere de 9,8% față de anul precedent, când producția a fost la un nivel record de aproximativ 13-14 milioane de tone. Prin urmare, estimările pentru anul 2026 sugerează că producția totală ar putea ajunge la aproximativ 11 milioane de tone.
În ceea ce privește orzul, JRC a revizuit prognoza acestuia cu 3% în plus, însă și în această situație, randamentele medii estimate sunt inferioare celor din 2025. Pentru România, se estimează un randament mediu de 4,75 tone la hectar, ceea ce reflectă o scădere de 13% față de 2024. În contextul unei suprafețe cultivate de 501.100 hectare, producția totală ar putea ajunge la aproximativ 2,3 milioane de tone, constantă în comparație cu anul curent, unde s-a estimat o producție de 2,3-2,5 milioane de tone.
De asemenea, prognoza pentru triticale a fost revizuită cu 5% în plus, stabilind o estimare de 4,21 tone la hectar, care este, însă, cu 15% mai mică decât anul trecut. În mod similar, estimările pentru secară indică o revizuire pozitivă de 2%, cu un randament demn de menționat de 3,03 tone la hectar – o scădere de 8% față de randamentul din 2025.
În ceea ce privește rapița, JRC estimează un randament de 2,93 tone la hectar în acest an, cu 7% mai puțin decât în 2025, dar cu 4% peste media ultimelor cinci ani. Această cultură a fost preferată de fermieri, având în vedere că suprafața cultivată cu rapiță a crescut cu 27% față de 2024, totalizând 806.400 hectare. Producția totală de rapiță estimată pentru acest an ar putea ajunge la 2,3 milioane de tone, ceea ce este puțin sub cele 2,4 milioane de tone realizate anul trecut.
Rapița este folosită din ce în ce mai mult pentru producția de biodiesel, precum și în industria alimentară, iar prețurile au urmat o tendință ascendentă în Uniunea Europeană. De exemplu, contractele futures cu livrare în mai pe Euronext MATIF au atins un maxim al ultimelor șapte luni de 492,75 euro pe 19 februarie, față de 444,2 euro pe 2 ianuarie.
JRC a constatat că temperaturile din această primăvară au fost cu 0,5–2,0 °C mai ridicate decât media multianuală, ceea ce a favorizat revegetarea și dezvoltarea culturilor de iarnă. Totuși, o pătrundere de aer rece în jurul datei de 10 aprilie a provocat înghețuri nocturne severe, afectând rapița înfloritoare și pomii fructiferi, în special în regiunile nord-vestice. De asemenea, precipitațiile s-au situat sub media multianuală (LTA), în special în vestul țării, deși aprovizionarea cu apă a culturilor este considerată adecvată.
În concluzie, analiza expertizelor JRC sugerează că, în general, culturile de iarnă din România sunt în stare bună, deși provocările climatice și economice se ridică în continuare, punând presiune asupra fermierilor și asupra rezultatelor agricole în anii viitori.