FMI avertizează guvernele UE de repetarea greșelilor din 2022 în gestionarea scumpirilor la energie și carburanți
Fondul Monetar Internațional (FMI) a tras un semnal de alarmă pentru guvernele Uniunii Europene, subliniind că acestea nu rețin lecțiile învățate în 2022 privind gestionarea creșterilor alarmante ale prețurilor la energie și carburanți. Potrivit declarațiilor făcute de șeful departamentului european al FMI, Alfred Kammer, măsurile implementate, precum reducerea accizelor la carburanți, nu fac decât să încurajeze consumul excesiv, ceea ce duce, în final, la creșterea poverii fiscale pentru cetățeni.
Aportul insuficient al subvențiilor guvernamentale
Kammer a afirmat pentru Financial Times că aproximativ două treimi din subvențiile guvernamentale și reducerile fiscale destinate ameliorării crizei energetice din UE sunt ineficiente și prost direcționate. Deși măsurile inițiale au avut scopul de a proteja populația împotriva creșterii rapide a prețurilor generate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, guvernele europene vor constata dificultăți politice în anularea acestor măsuri, ceea ce va genera în cele din urmă poveri fiscale considerabile.
Seninătatea previzională în criza energetică
Declarația lui Kammer a evidențiat că nu toate statele membre UE au fost prudente în gestionarea spațiului fiscal de care dispun, ceea ce le-ar putea aduce în situația de a nu avea suficiente resurse pentru intervenții în viitor. Acesta a sugerat că este crucial să se discute cu cetățenii despre natura costisitoare a cheltuielilor publice menite să sprijine măsuri universale, mai ales când există și alte priorități bugetare.
Impactul economic post-pandemic
FMI a avertizat că situația financiară a anumitor state europene a fost afectată grav de pandemia de COVID-19 și de conflictul din Ucraina, ceea ce le limitează capacitatea de intervenție. Kammer a subliniat că unele țări nu dispun de suficiente resurse fiscale pentru a susține măsuri fără a efectua ajustări bugetare necesare, îndemnându-le să fie atente la reacțiile piețelor financiare.
Cheltuieli distructive și previziuni îngrijorătoare
Conform estimărilor FMI, intervențiile guvernelor UE în sectorul energetic după începerea războiului din Ucraina au reprezentat aproximativ 2,5% din PIB. Comparativ, măsurile anunțate recent în Uniune echivalează cu o medie de doar 0,18% din PIB, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența acestora.
Cazuri specifice de măsuri în Statele Membre
Diverse țări, în încercarea de a limita efectele crizei energetice, au adoptat măsuri asemănătoare. De exemplu, Germania a implementat o reducere temporară a impozitelor pe carburanți, Spania a alocat un buget de 3,5 miliarde de euro pentru scăderea TVA-ului pe produsele energetice, iar Italia a adoptat reduceri de accize. România, de asemenea, a optat pentru o reducere a accizelor la motorină, toate acestea având potențialul de a crea o cerere continuă pe piață.
Îngrijorări cu privire la persistenta crizei energetice
Kammer a concluzionat că, deși guvernele adoptă măsuri pentru sprijinirea populației, există riscul ca criza energetică să se prelungească mai mult timp decât se anticipează, ceea ce ar putea conduce la creșterea costurilor pe termen lung. Aceasta sugerează o necesitate urgentă de a lua în considerare alternativele energetice pentru a evita dependența de sursele tradiționale.