Trump anunță că ar putea prelua controlul asupra Cubei aproape imediat, după ce va termina treaba în Iran
Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri că intenţia sa este de a „prelua controlul” asupra Cubei „aproape imediat” după ce va încheia acţiunile în Iran. Această afirmaţie a fost făcută în timpul unei intervenţii la o cină privată organizată de Forum Club din West Palm Beach, Florida, conform unei reportaji de EFE, transmis de Agerpres.
Trump a explicat că, după finalizarea sarcinilor în Iran, ar putea ordona ca portavionul USS Abraham Lincoln, considerat cel mai mare din lume, să navigheze spre Caraibe, făcând o oprire la aproximativ 100 de metri de ţărmul Cubei, unde, aşa cum a afirmat, locuitorii insulei ar putea exprima recunoştinţa lor printr-o predare.
Aceste remarci au fost făcute cu ocazia unei cine politice şi de afaceri, un eveniment exclusivist care atrage de obicei personalităţi din sfera politică, mediul de afaceri şi alte figuri publice influente. Trump a fost invitatul de onoare, având ocazia să discute deschis despre viziunea sa geopolitică.
Sancţiuni noi impuse Cubei
În aceeaşi zi, administraţia Trump a intensificat măsurile de sancţiuni împotriva Cubei, vizând sectoare esenţiale ale economiei insulare, cum ar fi energia, apărarea, mineritul şi serviciile financiare. Un ordin executiv recent semnat interzice persoanelor fizice sau companiilor care colaborează cu guvernul cubanez să îşi folosească activele în SUA, aplicându-se astfel presiuni suplimentare asupra economiei deja afectate a Cubei.
Secretarul de Stat, Marco Rubio, a acuzat Cuba de facilitarea activităţilor serviciilor de informaţii ale „adversarilor” din apropierea SUA, reafirmând angajamentul administraţiei de a nu tolera prezenţa acestora. În acelaşi timp, Senatul a respins o propunere din partea democraţilor care încerca să limiteze operaţiunile militare pe care Trump le-ar putea ordona în Havana.
Cuba reacționează la sancțiuni
Ministrul de Externe cubanez, Bruno Rodriguez, a caracterizat noile sancţiuni drept „ilegale” şi „abuzive”, adăugând că anunţul acestora coincidea cu ziua de 1 mai, când cubanezii au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva blocadei americane. Această situaţie a fost exacerbata de un embargou asupra petrolului instituit din ianuarie, care a avut un impact devastator asupra economiei cubaneze, lăsând-o vulnerabilă în faţa dificultăţilor interne şi externe.
Mobilizarea masivă la Havana
În dimineaţa zilei de 1 mai, a avut loc o paradă în faţa ambasadei SUA la Havana, în care au participat lideri proeminenţi ai revoluţiei cubaneze, inclusiv Raul Castro şi preşedintele Miguel Diaz-Canel. Guvernul cubanez a raportat o mobilizare de aproximativ o jumătate de milion de persoane, un număr care a fost contestat de observatori independenţi.
Sub sloganul „Patria se apără”, guvernul a convocat angajaţi din sectoare de stat, funcţionari publici şi membri ai Partidului Comunist Cuban (PCC) la o manifestare publică, demonstrând unitate în faţa ameninţărilor externe. Acest miting a afirmat că Cuba continuă să reziste intensificărilor sancţiunilor americane, care au cauzat deja o criză economică profundă.
Confruntându-se cu restricţii severe care blochează dezvoltarea economică, Cuba depinde de mobilizarea internaţională şi de solidaritatea cetăţenilor pentru a supravieţui. Această cumpănă reprezintă nu doar o provocare economică, ci şi una de supravieţuire culturală şi politică.