Previziuni sumbră ale economiștilor: Inflație de 11% în aprilie și imposibilitatea reducerii dobânzilor
Economiștii de la BCR au revizuit prognoza inflației, crescând-o de la 4,6% la 5,1% în urma publicării datelor de statistică ce evidențiază impactul semnificativ al creșterii prețului petrolului. Această ajustare subliniază probabilitatea ca șocul prețurilor să fie persistent și să nu se limiteze doar la fluctuații temporare. De asemenea, economiștii de la ING Bank prevăd că inflația se va menține peste pragul de 10% în următoarele luni, atingând un maxim de circa 11% în aprilie.
În acest context, Banca Națională a României (BNR) nu pare predispusă la o scădere a dobânzii de politică monetară, fiind conștientă de necesitatea strângerii lichidităților pe piață. Gabriela Ţinteanu, pe data de 14 aprilie 2026, a notat că indicele prețurilor de consum a ajuns la o creștere de 9,9% față de aceeași lună a anului precedent, un salt comparativ cu 9,3% în februarie. De asemenea, mediana estimărilor Bloomberg a fost de 9,85%, ceea ce reflectă o ușoară subestimare a așteptărilor analiștilor economici.
Creșterea prețurilor la combustibili a fost de așteptat, ca rezultat al unui șoc pe piața internațională. Totuși, prețurile gazelor naturale au înregistrat o scădere semnificativă în aceeași perioadă, ajutând la atenuarea presiunilor inflaționiste generale. Astfel, economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, a revizuit prognoza inflației pentru finalul anului 2026, prevăzând o ajustare în sus, la 5,1%, în principal din cauza creșterii accelerate a prețurilor combustibililor, influențată de recentul conflict din Iran.
Scenariul principal elaborat de BCR consideră că impactul creșterii prețului petrolului va fi temporar, cu așteptări ca prețul țițeiului Brent să scadă semnificativ în a doua jumătate a anului. Însă, în cazul în care acest șoc se dovedește a fi de durată, prognoza inflației ar putea fi ajustată de către BCR. Ca regulă generală, o creștere cu 10% a prețului petrolului se traduce prin aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația anuală de la sfârșitul anului.
Guvernul României a implementat măsuri menite să atenueze efectele șocului prețurilor la combustibili asupra populației, menținând un plafon de preț pentru gazul natural destinat consumului casnic până în aprilie 2027. Aceasta măsură ar trebui să protejeze, parțial, consumatorii de creșterile de costuri ce ar putea fi generate de criza gazului cauzată de conflictele externe. Totuși, efectele secundare ale acestor realități economice devin tot mai probabile.
Conform analizei ING Group, creșterea recentă a indicelui prețurilor de consum confirmă o tendință alarmantă, cu un salt de la 9,3% la 9,9%, ce depășește așteptările pieței. Această evoluție ar putea determina Banca Națională a României să mențină ratele dobânzilor neschimbate pentru o perioadă mai extinsă. De asemenea, BCR subliniază că majorările de dobândă sunt extrem de puțin probabile, deși o administrare mai strictă a lichidităților este de așteptat în contextul presiunilor asupra cursului de schimb, care se află la 5,50%.
Având în vedere tendințele actuale, BNR ar putea lua în considerare orice reducere a dobânzilor în cadrul ultimei ședințe din 2026, care va avea loc în noiembrie, atunci când se așteaptă și o actualizare a prognozelor. Aceasta ar necesita o evaluare mai detaliată a severității șocului energetic și a eficienței măsurilor de compensare implementate de guvern.
Inflația ajustată (CORE2), ce exclude prețurile volatile, a înregistrat o scădere ușoară în martie, ajungând la 8,2%, iar inflația alimentelor de bază a încetinit la 7,9% de la 8,2%. Cu toate acestea, inflația produselor nealimentare a rămas constantă la 5,1%, iar inflația serviciilor a scăzut la 10,2%. Dacă tendințele actuale se mențin, inflația de bază ar putea încheia anul 2026 la un nivel de 4,5%.
În martie, prețurile de consum au crescut cu 0,78%. Prețurile alimentelor au crescut cu 0,58% față de luna precedentă, iar prețurile nealimentare au înregistrat o creștere de 1,00%, influențate de majorările la combustibili. Prețurile serviciilor au crescut și ele cu 0,60%, delineând astfel un profil ascendent al presiunilor inflaționiste în economia românească.