Banca Mondială a revizuit semnificativ prognoza de creștere a economiei românești pentru 2026
Recent, Banca Mondială a efectuat o ajustare majoră a estimărilor legate de evoluția economiei românești, reducând prognoza de creștere pentru anul 2026 de la 1,3% la doar 0,5%. Această revizuire a fost publicată în raportul ECA Economic Update, în data de 8 aprilie 2026, și subliniază provocările cu care se confruntă economia țării în contextul actual.
Impactul ajustărilor fiscale
Conform raportului, încetinirea semnificativă a ritmului de creștere economică este atribuită măsurilor de ajustare fiscală introduse de Guvern. Politicile fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, împreună cu o politică monetară restrictivă, au avut un efect advers asupra consumului privat. Aceasta din urmă a cunoscut o creștere de doar 0,6% în anul precedent, comparativ cu aproape 6% în 2024, rezultând în cea mai lentă expansiune economică a României de la pandemia de COVID-19.
Proiecții pentru deficitul bugetar
În ciuda acestor provocări, Banca Mondială remarcă faptul că, printr-un pachet robust de reforme menite să stabilizeze economia, România a reușit să reducă deficitul bugetar la 8% din PIB în anul precedent, scăzând de la 9,3% în 2024. Aceasta este o realizare notabilă având în vedere contextul economic dificil, iar Banca Mondială preconizează că deficitul va coborî sub 6% din PIB până în 2027.
Context regional și provocări externe
La nivel regional, se estimează că avansul economic în țările în dezvoltare din Europa și Asia Centrală va continua să încetinească, cu o prognoză de creștere de numai 2,1% în 2026. Îngrijorările sunt amplificate de impactul conflictului din Orientul Mijlociu și de tensiunile geopolitice actuale, care afectează comerțul internațional. În Rusia, se așteaptă o încetinire a creșterii economice la 0,8%, iar în alte părți din regiune ritmul de expansiune ar putea scădea la 2,9%, pe fondul prețurilor ridicate la energie.
Măsuri necesare pentru consolidarea rezilienței
Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală, a subliniat că reziliența regiunii este supusă unor teste severe, în special pentru țările dependente de importurile de resurse energetice. Este imperative ca acestea să implementeze măsuri susținute, vizând protecția celor mai vulnerabili cetățeni. Continuarea reformelor în politicile publice pentru stimularea antreprenoriatului și crearea locurilor de muncă este esențială pentru a contracara efectele crizei.
Recomandări pentru o dezvoltare durabilă
Raportul subliniază, de asemenea, că țările din această regiune ar trebui să folosească politicile industriale pentru a-și accelera creșterea economică și creare de locuri de muncă. Este esențial ca obiectivele să fie clar definite, iar măsurile să aibă ca scop îmbunătățirea competitivității, evitând consolidarea vulnerabilităților existente. De exemplu, se observă că o mare parte din intervențiile în politica industrială se concentrează pe agricultură, în timp ce sectoarele de înaltă tehnologie rămân subfinanțate.
Concluzie privind intervențiile publice
Ivailo Izvorski, economist-șef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală, a afirmat că intervențiile publice, precum parcurile industriale sau zonele economice speciale, pot corecta disfuncționalitățile pieței. Totuși, utilizarea acestor politici trebuie să fie judiciousă și temporară, axându-se pe susținerea firmelor inovatoare din sectorul privat, nu pe protejarea întreprinderilor de stat, cu scopul de a încuraja competiția și dinamismul economic.