Home Actualitate ProfesionalăModificări semnificative ale legii insolvenței: Procedură mai scurtă și responsabilități pentru cei care controlează firmele din umbră.

Modificări semnificative ale legii insolvenței: Procedură mai scurtă și responsabilități pentru cei care controlează firmele din umbră.

by M Daniela

Schimbări majore la legea insolvenței: Durată mai scurtă a procedurii, răspunderi pentru cei care controlează din spate firmele

Legea insolvenței din România a suferit modificări semnificative, având ca principal scop protejarea intereselor creditorilor. Cele patru piloni fundamentali ai acestor modificări includ scurtarea duratei procedurii, o responsabilitate crescută a administratorilor, o mai bună recuperare a creanțelor – în special a datoriilor către stat – și măsuri stricte de prevenire a deturnării procesului de insolvență de către debitori. Dana Bușcu, Managing Associate la Mușat&Asociații, explică aceste aspecte esențiale care vor redefine gestionarea insolvențelor în țară.

Printre aspectele esențiale ale noilor modificări legislative se demarcă faptul că procedura insolvenței a fost adesea utilizată de debitori ca un mecanism prin care să scape de responsabilități, mai degrabă decât să salvăm companiile în dificultate. Unele cazuri au durat chiar și peste un deceniu, iar unii administratori au exploatat grupuri de firme pentru a evita să plătească datoriile, inclusiv cele față de stat.

Modificările recente, implementate prin Legea nr. 239/2025, cunoscută sub denumirea de ”Pachetul fiscal 2”, aduc un impact direct asupra debitorilor și creditorilor, simplificând procedurile și sporind responsabilitatea organelor de conducere. Astfel, noile reglementări se concentrează pe reducerea durerii administativă și creșterea transparenței în aceste procese.

Reducerea duratei procedurilor de insolvență

Unul dintre cele mai importante aspecte ale reformei este reducerea semnificativă a timpului necesar pentru a progresa de la initierea insolvenței către o reorganizare reușită sau, în lipsa acesteia, la faliment. Conform declarațiilor Danei Bușcu, modificările vizează:

  • Verificarea constantă a situației financiare a debitorului, permițând administratorului judiciar să propună intrarea în faliment înainte de finalizarea procesului de observație;
  • Stabilirea unor termene rezonabile pentru valorificarea bunurilor, având de efect ca, în absența unui regulament de vânzare aprobat de adunarea creditorilor, bunurile să fie valorificate prin licitație publică;
  • Atribuirea de responsabilități sporite practicienilor, având ca scop analiza stării economice a debitorului;
  • Introducerea unei noi proceduri de închidere a acordului de concordat, în situația în care nu se respectă termenele stabilite;

Răspunderea crescută a administratorilor

Legislația recentă aduce îmbunătățiri în ceea ce privește responsabilitatea administratorilor, punând accent pe raportarea detaliată a cauzelor insolvenței. Aceasta nu vizează doar administratorii formali, ci și persoanele care, de fapt, controlează deciziile financiare și operaționale ale debitorului. Rapoartele detaliate furnizate de administratori sunt esențiale pentru a permite creditorilor, în special autorităților fiscale, să integreze cererile de răspundere.

Astfel, administratorul judicial este obligat să detalieze fiecare aspect relevant, inclusiv să ofere informații despre asociați și acționari, evoluția capitalului social și să înregistreze tranzacții suspecte, cu scopul de a evalua dacă insolvența a fost determinată de un management defectuos sau de neatenția față de obligațiile statutare.

Recuperarea mai eficientă a creanțelor

Noua reglementare se dovedește favorabilă pentru recuperarea creanțelor, prin măsuri care impun o transparență sporită. Debitorii devin responsabili să notifice organul fiscal cu 15 zile înainte de a deschide procedura insolvenței, asigurându-se că prioritizarea plăților se face corect. De asemenea, administratorul judiciar va întocmi un tabel de creanțe, care va necesita informații detaliate legate de creditori. Aceste măsuri sunt menite să prevină tratamentele preferentiale inadecvate și să protejeze interesele colective ale creditorilor.

Prevenirea deturnării procedurii de insolvență

Ultimul aspect major al modificărilor legislative se referă la prevenirea deturnării procedurii de insolvență, o practică frecvent întâlnită. O astfel de mecanism de deturnare se manifestă adesea prin transferul activelor către entități care sunt legate prin interese de debitor. Prin intermediul noilor reglementări, se va urmări identificarea persoanelor care beneficiază de pe urma relațiilor privilegiate cu debitorul, având ca scop prevenirea manipulării proceselor de insolvență.

În concluzie, aceste ajustări legislative aduc o schimbare semnificativă în modul în care se gestionează insolvențele în România, urmărind să protejeze mai eficient drepturile creditorilor și să prevină abuzurile din partea debitorilor.

You may also like

Leave a Comment