Industria Cărnii de Porc din România: O Redresare Fragilă Amidst Pesta Porcină
În prezent, industria cărnii de porc din România arată semne ușoare de redresare datorită creșterii prețurilor. În ciuda faptului că România se află printre puținele state europene unde producția ar putea stagna sau chiar crește, aceasta se confruntă în continuare cu provocări semnificative generate de pesta porcină africană.
Conform unei analize realizate de Departamentul pentru Agricultură al SUA, costurile de producție sunt în scădere și cererea are o tendință de creștere. În acest context, România se află în fruntea țărilor europene afectate de pesta porcină, cu 476 de focare înregistrate în 2025, comparativ cu state precum Estonia sau Grecia, care au raportat doar câte 11 și 4 focare, respectiv.
Situația în Europa de Est și de Sud-Est diferă, deși efectivele de porci și sacrificările la nivelul Uniunii Europene vor cunoaște o scădere, se estimează că în 2025 vor ajunge la 224 de milioane de capete, față de 229 de milioane de capete în anul precedent. Producția din aceste regiuni este susținută de o cerere robustă, chiar dacă fermierii se luptă cu margini de profit foarte mici sau chiar inexistente din cauza pestei porcine africane.
Printre măsurile adoptate de diferite țări pentru a susține fermierii se numără programele de modernizare a fermelor, cofinanțate de Uniunea Europeană. De exemplu, în Polonia, profitabilitatea creșterii porcinelor a înregistrat o îmbunătățire în prima jumătate a anului 2025, însă în a doua jumătate tendințele s-au inversat. Această fluctuație a prețurilor, în ciuda scăderii costurilor de furaje, a dus la o restructurare semnificativă a sectorului.
Pe de altă parte, analizele arată că prețurile carcaselor au scăzut sub media ultimilor cinci ani, ceea ce a descurajat mulți fermieri și a contribuit la reducerea producției. În Flandra, exemplul clar este că un purcel îngrășat a fost cotat la 62,5 euro în aprilie 2025, dar acest preț a scăzut la 10,5 euro până la finalul anului.
Deși prețurile sunt în creștere la nivelul Uniunii Europene, factori precum scumpirea moderată de 2% în România comparativ cu alte state, unde creșterile au fost de peste 10% (de exemplu, în Ungaria, Olanda sau Grecia), arată că România se află într-o poziție precară în acest context. Aceasta relevă o realitate complexă în care fermierii români nu beneficiază pe deplin de redresarea prețurilor.