Consiliul Fiscal estimează un deficit cash de 6,25% din PIB pentru România
Pe baza unei analize riguroase a prognozării veniturilor și cheltuielilor, Consiliul Fiscal a declarat că România ar putea ajunge la un deficit cash de 6,25% din PIB, conform bugetului propus pentru anul 2026. Această evaluare exclude, însă, efectele posibile ale războiului din Orientul Mijlociu, care ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei. Se estimează că datoria publică ar putea urca la 63% din PIB în anii 2027-2028.
Adoptarea bugetului și provocările economice
Bugetul României pentru anul 2026 a fost aprobat cu întârzieri considerabile, o situație care reflectă nu doar dificultăți în cadrul coaliției de guvernare, dar și complexitatea măsurilor necesare pentru consolidarea bugetară în contextul economic actual, marcat de tensiuni. În plus, izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu a adus noi provocări pentru economia românească, generând riscuri legate de un nou șoc energetic, care ar putea influența negativ atât creșterea economică, cât și inflația.
Impactul inflației și ajustările necesare
Deficitul bugetar ar putea rămâne totuși în apropierea valorii planificate, dacă inflația peste așteptări va compensa o dinamică economică mai slabă. Consiliul Fiscal subliniază că majorarea impozitelor este o măsură necesară, deși nepopulară, având în vedere că reîntregirea economiei în 2026 se desfășoară într-un context de consolidare fiscală.
Rolul investițiilor publice și consecințele consumului excesiv
Investițiile publice pot contribui la susținerea producției și cererii agregate, dar nu vor putea contrabalansa pe deplin efectele negative ale consolidării fiscale. Problema deficitului bugetar nu este cauzată de lipsa investițiilor, ci de stimularea excesivă a consumului și de neglijarea creșterii veniturilor fiscale, care ar trebui să corespundă nevoilor unui stat membru al Uniunii Europene.
Proiecte de măsuri și controlul cheltuielilor
Reducerea semnificativă a gap-ului la TVA și impozitul pe profit, împreună cu un control mai strict al cheltuielilor bugetare, ar putea aduce deficitul sub 4% din PIB în următorii ani. Consiliul Fiscal subliniază că, pentru o consolidare bugetară sustenabilă, este esențială îmbunătățirea eficienței colectării impozitelor și a aplicării legislației privind insolvența. De asemenea, este crucial să se elimine sentimentul de impunitate în rândul persoanelor care fraudează bugetul public, iar sistemul judiciar trebuie să își intensifice eforturile în acest domeniu.
Cheltuielile de apărare și ratingul suveran
Creșterea cheltuielilor de apărare reprezintă o provocare suplimentară pentru consolidarea fiscală. Consiliul Fiscal consideră că este esențială o astfel de consolidare pentru a îmbunătăți ratingul suveran al României. Rămânerea la un deficit de aproximativ 6% din PIB în anii următori ar putea împiedica îmbunătățirea ratingului de credit al țării, cu riscul deteriorării acestuia dacă datoria publică nu este stabilizată.
Aderarea la Zona Euro și tranziții economice
Aderarea României la Zona Euro nu poate avea loc până când deficitele bugetare nu vor fi reduse sub 3% din PIB, iar inflația nu va fi menținută la valori scăzute în mod sustenabil. În paralel, se constată o tendință de translație a centrului de greutate al creșterii economice de la consum la investiții și exporturi nete, ceea ce necesită îmbunătățirea eficienței investițiilor publice, fiind esențială absorția fondurilor europene.
Planificarea cheltuielilor publice și strategii viitoare
Guvernul României va continua să analizeze cheltuielile publice pentru sectoare cruciale precum educația, sănătatea, mediul și transporturile, prin Strategia analizei cheltuielilor publice elaborată pentru perioada 2024-2030. Aceste analize sunt esențiale pentru a asigura o utilizare mai eficientă a resurselor și pentru a ajusta strategiile economice în concordanță cu nevoile și provocările actuale.