Dumitru Chisăliță (AEI): Carburanții devin tot mai puţin un produs de piaţă şi tot mai mult un mecanism fiscal şi administrativ
Preţul carburanţilor din România a suferit transformări semnificative, devenind influenţat nu doar de fluctuaţiile preţului petrolului, ci și de creșterile constante ale taxelor și accizelor. În perioada 2020-2026, prețul la pompă a crescut cu mai mult de 80%, conform unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Chisăliță subliniază că discuția despre carburanți în România se derulează adesea în jurul prețului barilului de petrol, însă realitatea este că din ce în ce mai mult, motorina și benzina devin un instrument fiscal. Astfel, procentul din fiecare litru de combustibil destinat bugetului de stat a crescut semnificativ: de la 63% în 2020, se estimează că va atinge 69% în 2026. Aceasta înseamnă că aproape 7 din 10 lei plătiţi la pompă nu mai provin din costurile de producție, ci reprezintă taxe publice.
Între 2020 și 2026, costurile totale ale carburanților au crescut considerabil, cu motorina ajungând de la 4,73 la 8,67 lei pe litru (+83%) și benzina de la 4,81 la 8,24 lei pe litru (+71%). Această scumpire este susținută de așa-numiții trei factori principali: costul materiei prime, fiscalitatea și costurile interne. Accizele, de exemplu, au crescut cu aproximativ 62% în aceeași perioadă, ceea ce reflectă o tendință alarmantă în structura prețului carburanților.
Conform analizei lui Chisăliță, dacă între 2020 și 2026 accizele pentru motorină au crescut de la 1,73 la 2,80 lei pe litru, iar pentru benzină de la 1,89 la 3,06 lei pe litru, TVA-ul a înregistrat creșteri similare, ajungând la o variație de 64-70%. Între timp, ţiţeiul Brent a crescut cu doar 62% în aceeași perioadă, ceea ce subliniază faptul că influenţa principală asupra prețului nu provine din flucuațiile internaționale ale petrolului, ci din politica fiscală națională.
De asemenea, costurile operației de producție nu au rămas constante: transportul carburanților a crescut cu 407%, rafinarea a crescut cu 641%, iar distribuția cu 50%. Chisăliță atrage atenția că aceste date sugerează o dinamică riscantă, în care nu doar fiscalitatea contribuie la scumpirea carburanților, ci și costurile reale de producție și livrare în România.
În concluzie, datele prezentate sugerează că, între 2020 și 2026, prețul combustibililor va continua să fie influențat de o structură fiscală în creștere, cu implicații profunde asupra economiei naționale, având în vedere că aproape 70% din costul plătit la pompă devine un instrument pentru colectarea bugetară. Această realitate nu poate fi ignorată, subliniind evoluția carburanților dintr-un simplu produs de piață într-un complex mecanism fiscal.
