Oradea devansează Timișoara, iar Brașovul urcă 160 de locuri la nivel mondial
Oradea a depășit Timișoara și a devenit al treilea cel mai important ecosistem de startup-uri din România, după București și Cluj-Napoca, în timp ce Brașovul a înregistrat cel mai mare avans dintre orașele românești în ierarhia mondială, de 160 de poziții, potrivit raportului Global Startup Ecosystem Index 2026, realizat de StartupBlink. Deși Bucureștiul concentrează în continuare peste 70% din scorul ecosistemelor locale, orașele din provincie au înregistrat ritmuri de creștere considerabil mai mari.
Bucureștiul, locul 112 mondial și lider regional în Balcani
Bucureștiul a urcat patru poziții în clasamentul mondial, până pe locul 112, după o creștere de 12,7% a scorului ecosistemului local. Capitala concentrează 71,4% din punctajul total al orașelor românești analizate, cu un scor de 8,514 puncte. Bucureștiul și Cluj-Napoca rămân principalele centre de startup-uri, cu o pondere cumulată de 84,4% din scorul național.
La nivel regional, Bucureștiul ocupă prima poziție în Balcani pentru al șaselea an consecutiv, însă avansul Sofiei pune presiune pe această poziție. Capitala Bulgariei a depășit Atena și a ajuns pe locul al doilea, după o creștere de 22,2%, față de 12,7% în cazul Bucureștiului, iar diferența dintre cele două orașe este acum mai mică de 3%. București, Sofia și Atena concentrează împreună aproape două treimi din scorul cumulat al primelor zece ecosisteme din Balcani. La nivel național, Bulgaria se situează înaintea României, pe locul 40 mondial, în timp ce România ocupă poziția 44, în urcare cu patru locuri față de ediția anterioară.
Cluj-Napoca, locul 336 mondial; Oradea și Brașov, creșteri de aproape 100%
Cluj-Napoca rămâne al doilea ecosistem de startup-uri din România și a urcat 49 de poziții în clasamentul mondial, până pe locul 336, cu o creștere anuală de 51,2% și 13% din punctajul național, respectiv un scor de 1,546 puncte. Cele mai mari creșteri procentuale au fost însă înregistrate de Oradea și Brașov, ambele cu avansuri apropiate de 100%.
Oradea a urcat 137 de poziții la nivel mondial, până pe locul 592, după o creștere de 99,5% a scorului, și contribuie cu 4,4% la scorul național. Brașovul a înregistrat o creștere de 97,7% și a avansat 160 de poziții, până pe locul 817, menținându-se pe poziția a șasea în România. Iașiul a avut o evoluție peste media națională, cu o creștere de 60,6% și un avans de 81 de locuri, până pe poziția 738, ocupând locul cinci în țară și reprezentând 2,8% din scorul național.
Timișoara este singurul oraș din primele șase ecosisteme românești care a coborât în clasamentul mondial. Deși scorul său a crescut cu 24,2%, orașul a pierdut o poziție la nivel global, ajungând pe locul 650, și una în clasamentul național, unde se află acum pe poziția a patra, cu 3,5% din punctajul României.
Nouă orașe românești în clasament, șase în top 1.000 mondial
Pe lângă primele șase orașe, clasamentul din 2026 include Sibiu, Craiova și Târgu-Mureș, aflate în afara primelor 1.000 de poziții. Sibiul ocupă locul 1.109, după un avans de 69 de poziții și o creștere anuală de 55,2%. Craiova a urcat 80 de locuri, până pe poziția 1.286, cu un avans al scorului de 79,6%. Târgu-Mureș a avut cea mai slabă evoluție: deși scorul ecosistemului a crescut cu 17%, orașul a coborât 115 poziții, până pe locul 1.491. Evoluțiile arată că o creștere a scorului nu garantează și avansul în clasament, poziția unui oraș fiind influențată de performanțele celorlalte ecosisteme evaluate.
Concentrarea activității în București rămâne ridicată, dar raportul consideră că structura ecosistemului românesc se încadrează într-un model obișnuit, cu un centru principal și mai multe orașe secundare. Scorul Capitalei este de aproximativ 5,5 ori mai mare decât cel al Clujului, în timp ce restul orașelor au ponderi individuale de sub 5% din totalul național.
Cum sunt evaluate ecosistemele de startup-uri
StartupBlink definește un startup drept o afacere care utilizează o soluție inovatoare bazată pe tehnologie și care are potențialul de a se extinde la scară mare. În ediția din 2026, raportul a introdus o nouă structură de analiză, formată din trei piloni și zece categorii funcționale: Ecosystem Stakeholder Strength, care analizează forța și resursele actorilor din ecosistem, Ecosystem Economic Contribution, care urmărește contribuția economică, și Ecosystem Brand Value, care reflectă vizibilitatea și reputația ecosistemului. Noua structură nu modifică ierarhia generală a indexului, ci reorganizează datele utilizate deja în calculul clasamentului, astfel încât performanțele să poată fi analizate separat pe domenii. Unele variabile pot contribui la mai multe categorii dacă sunt relevante pentru fiecare dintre acestea, cum este cazul rundelor de finanțare, luate în calcul atât la evaluarea accesului la capital, cât și la cea privind talentul și ocuparea forței de muncă.