Ministrul Finanțelor estimează o scădere a necesarului de finanțare al României în 2027
Necesarul brut de finanțare al României ar urma să scadă în 2027 cu aproximativ 31 de miliarde de lei, ajungând la circa 248 de miliarde de lei, față de 279 de miliarde de lei în acest an. Estimarea a fost prezentată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a explicat că reducerea vine atât din diminuarea deficitului bugetar, cât și din scăderea sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență.
Potrivit ministrului, necesarul brut de finanțare reprezintă suma de care statul are nevoie pentru a finanța deficitul și pentru a rambursa împrumuturile vechi. „Proiecția vine atât din reducerea deficitului, cât și din faptul că anul viitor ajung la termen mai puține datorii decât în anii precedenți. Pentru a păstra direcția, avem nevoie de un buget credibil pentru 2027 și de disciplină în cheltuirea banilor publici”, a afirmat Nazare.
Peste jumătate din finanțarea din 2026 merge către datorii vechi
Din necesarul total de finanțare de aproximativ 279 de miliarde de lei pentru anul 2026, circa 130 de miliarde de lei, reprezentând 47%, sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de 149 de miliarde de lei, respectiv 53%, rambursării împrumuturilor contractate în anii precedenți.
„Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plății datoriilor vechi. Pentru a le rambursa, statul contractează alte împrumuturi, ceea ce reprezintă «rostogolirea datoriei». De aceea continuăm să ne împrumutăm chiar și atunci când reducem deficitul”, a explicat ministrul Finanțelor.
Acesta a detaliat structura datoriei ajunse la scadență în acest an: 47,4 miliarde de lei provin din împrumuturi contractate în 2025, 23,4 miliarde de lei din 2024, 24,1 miliarde de lei din 2023, 5,1 miliarde de lei din 2022 și 49 de miliarde de lei din perioada anterioară anului 2022. Astfel, aproape 71 de miliarde de lei, aproximativ 48% din datoria scadentă în 2026, provin din împrumuturile contractate în 2024 și 2025, dintre care peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru al anului trecut.
Presiunea dobânzilor, legată și de datoria acumulată anterior
Ministrul a arătat că în acea perioadă deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică și dezechilibrele fiscale au restrâns opțiunile României. Pentru a asigura plățile statului, finanțarea s-a bazat într-o măsură mai mare pe împrumuturi pe termen scurt, care au acoperit nevoile de atunci, dar au concentrat obligații de rambursare în 2026.
Nazare a atras atenția că presiunea dobânzilor din acest an nu este determinată exclusiv de finanțarea deficitului curent, ci și de costurile datoriei acumulate anterior. „Bugetul public suportă și costurile datoriei acumulate în trecut, iar refinanțarea acesteia la dobânzi mai ridicate poate majora cheltuielile în perioada următoare. Rambursarea datoriei și plata dobânzilor sunt obligații distincte, dar ambele reflectă efectele în timp ale deciziilor de împrumut”, a explicat oficialul.
Estimările pentru 2027 sunt preliminare
În ceea ce privește anul viitor, ministrul Finanțelor a precizat că estimările privind necesarul de finanțare sunt preliminare și vor fi actualizate în funcție de execuția bugetară și de forma finală a bugetului pentru 2027. „Sunt estimări care nu sunt finale la acest moment – acestea vor fi corelate cu închiderea execuției și implementarea planului de finanțare din 2026 și cu forma finală a bugetului pentru 2027”, a transmis Nazare.
El a subliniat că bugetul pentru anul viitor trebuie construit pe venituri realiste, cheltuieli care au acoperire și investiții prioritizate în funcție de efectele acestora asupra economiei. „În evaluările agențiilor de rating, continuitatea reducerii deficitului și credibilitatea construcției bugetare sunt teme centrale. Respectarea angajamentelor ne ajută să protejăm ratingul și să creăm condiții pentru reducerea, în timp, a costurilor de finanțare”, a mai afirmat ministrul Finanțelor.