Economiile emergente din Europa, în pericol să rateze valul de investiții în inteligență artificială
Țările din Europa emergentă riscă să rămână în urmă în cursa pentru inteligența artificială și să nu profite de pe urma creșterii cheltuielilor din domeniul apărării, avertizează un raport publicat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Potrivit documentului, multe dintre aceste economii nu dispun de infrastructura și finanțarea necesare pentru a concura pe aceste segmente complexe.
„Țările care s-au reinventat anterior pot avea un avantaj, deoarece au experiență în valorificarea noilor oportunități”, a declarat economistul șef al BERD, Beata Javorcik, precizând că majoritatea statelor din regiune s-au transformat semnificativ în ultimii 30 de ani. Ea a adăugat însă că „vestea proastă este că nu e ușor să te integrizi în boom-ul AI și cel din domeniul apărării, deoarece aceste segmente sunt complexe”.
Apărarea, un sector inegal dezvoltat în regiune
BERD este prezentă în aproximativ 40 de țări din Europa de Est, Asia centrală, Orientul Mijlociu și Africa. Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 a determinat majorarea cheltuielilor din domeniul apărării, însă, în afara Poloniei și Turciei, cei mai mari exportatori din acest sector se află în afara regiunilor în care activează banca. Deși sectorul startup-urilor din apărare este vibrant, companiile din Europa emergentă nu reușesc să obțină finanțare pe scară largă. O excepție o reprezintă dronele, unde se înregistrează o creștere rapidă a companiilor producătoare în Ucraina, Estonia, Polonia și Turcia.
Infrastructura energetică, o piedică majoră
Majoritatea statelor în care investește BERD au rămas în urmă și în domeniul inteligenței artificiale, nefiind active pe segmentul materiilor prime critice, al producției de cipuri sau al centrelor de date, a explicat Beata Javorcik. În aproape jumătate dintre aceste țări, rețeaua de alimentare cu energie electrică nu ar putea face față nici măcar unui singur centru de date. Economiile mai bogate sunt mai bine plasate pentru a-și spori productivitatea, însă statele din regiune pot dezvolta și exporta aplicații bazate pe inteligență artificială, care sunt mai accesibile.
Decalajul dintre expunere și utilizarea efectivă a AI
Și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) estima recent că inteligența artificială ar putea adăuga între 0,4% și 1,2% la creșterea anuală a productivității în țările membre. Cu toate acestea, economistul-șef al OCDE, Stefano Scarpetta, a subliniat că utilizarea AI la locul de muncă rămâne în urma utilizării acesteia de către consumatori, fiind adoptată doar într-o măsură limitată în funcțiunile de bază ale companiilor. „Există un decalaj semnificativ între expunerea la această tehnologie și utilizarea ei efectivă”, a spus Scarpetta.