Home Analize & OpiniiBăncile își revizuiesc prognozele pentru România după creșterea de 2,1% din T3

Băncile își revizuiesc prognozele pentru România după creșterea de 2,1% din T3

by M Daniela
Băncile își revizuiesc prognozele pentru România după creșterea de 2,1% din T3

Creșterea de 2,1% din T3 surprinde piața, dar nu elimină riscul unei recesiuni ușoare în 2026

Economia României a revenit peste așteptările pieței în trimestrul al treilea din 2026, cu o creștere a PIB de 2,1% față de trimestrul precedent, însă rezultatul nu este suficient pentru a elimina perspectiva unei recesiuni ușoare pe ansamblul anului. Investițiile, în special cele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar fi principalul motor al revirimentului, în timp ce consumul privat a continuat să fie un factor de slăbiciune.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în primele nouă luni din 2026, PIB-ul a fost cu 0,3% mai mic decât în perioada similară a anului trecut, pe seria brută, iar pe seria ajustată sezonier contracția a fost de 1%. Creșterea trimestrială de 2,1% a depășit considerabil estimările pieței, care mizau pe un avans de numai 0,5%. Economia a revenit pe teritoriu pozitiv și în comparația anuală, cu o creștere de 0,1% față de trimestrul al treilea din 2025, după o contracție de 0,2% în trimestrul precedent. Rezultatul a fost cu atât mai surprinzător cu cât estimările Bloomberg indicau o scădere anuală de 1,2%.

BCR a redus estimarea de contracție de la 0,7% la 0,1%

BCR Erste Bank a modificat deja prognoza pentru 2026, reducând estimarea de contracție economică de la 0,7% la numai 0,1%. Revizuirea vine după ce estimările preliminare pentru trimestrul al treilea au depășit atât așteptările băncii, cât și pe cele ale pieței. BCR consideră că sursa avansului surprinzător de puternic nu este încă pe deplin clară, iar o posibilă explicație este intensificarea investițiilor, în condițiile în care Guvernul a încercat să maximizeze absorbția fondurilor din PNRR. Datele privind construcțiile disponibile până în august indicau o accelerare a activității, dar nu una excepțională. În schimb, datele privind vânzările cu amănuntul indicau doar o revenire modestă a consumului, iar comerțul exterior sugera o contribuție ușor negativă a exportului net. Pentru 2027, BCR anticipează o revenire a economiei către ritmul său potențial de creștere, estimat la 2,2%, cu un efect de reportare din 2026 estimat la 1,6 puncte procentuale.

ING: prognoza de scădere de 0,5% pare prea pesimistă, dar banca așteaptă datele detaliate

Economiștii ING Bank consideră că prognoza lor actuală, care indică o contracție de 0,5% în 2026, pare acum excesiv de pesimistă, iar stagnarea sau chiar o creștere marginală au devenit scenarii plauzibile. Banca nu modifică însă deocamdată estimarea pentru întregul an, urmând să aștepte publicarea structurii PIB, programată pentru 7 decembrie, precum și eventualele revizuiri ale datelor. În analiza ING, investițiile ar fi avut probabil o contribuție decisivă la avansul economic din trimestrul al treilea, iar consumul privat ar fi avut o contribuție negativă mai redusă. Economiștii iau în calcul și o posibilă contribuție pozitivă a variației stocurilor, după mai multe trimestre în care aceasta a influențat negativ creșterea. Pe partea de producție, un sezon agricol favorabil și rezultatele solide din construcții ar fi putut susține economia. ING avertizează însă că riscurile unei evoluții sub așteptări persistă, în special dacă absorbția fondurilor rămase din PNRR va dezamăgi. Pentru 2027, banca își menține prognoza de creștere de 2,2%.

CFA România își menține anticipația unei recesiuni ușoare

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, consideră că evoluția pozitivă din trimestrul al treilea este încurajatoare, dar nu suficientă pentru a schimba perspectiva privind întregul an. Acesta estimează că România va înregistra o contracție economică ușoară în 2026 și pune revenirea din ultimele luni în principal pe seama investițiilor finanțate prin PNRR. „Cred că datele pentru T3 sunt pe partea pozitivă, în sensul că am văzut un anumit reviriment al economiei. (…) Pe primele nouă luni ale anului vedem o scădere ușoară, minus 0,3%. Eu îmi mențin opinia pe care am avut-o de ceva timp, că vom avea anul acesta o recesiune ușoară, undeva va fi cu un ușor minus”, a declarat el la conferința „România Financiară 2027: Viziune, Inovare, Acțiune”. Codirlașu a arătat că România a atras doar aproximativ jumătate din fondurile prevăzute inițial prin PNRR și a atras atenția asupra posibilității ca datele PIB să fie revizuite, menționând și evoluția sectorului energetic, în condițiile în care oprirea Centralei de la Cernavodă a redus producția de energie electrică.

La sfârșitul lunii octombrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimase o contracție economică de 0,4% pentru 2026, după ce în prognoza anterioară anticipase o creștere de 0,1%. Rezultatul mai bun din trimestrul al treilea ar putea aduce o oarecare relaxare și în privința perspectivei politicii monetare, ING menținându-și estimarea privind reduceri cumulate de 0,5 puncte procentuale ale dobânzii de politică monetară în 2027, cu primele ajustări posibile începând cu ședința din luna mai.

You may also like

Leave a Comment