Zelenski, mulțumit după prima zi a negocierilor de la Abu Dhabi
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat „mulțumit” de modul în care s-a desfășurat prima zi a noii runde de negocieri dintre Rusia și Ucraina, care are loc la Abu Dhabi cu mediere americană. Discuțiile continuă miercuri, iar liderul de la Kiev insistă asupra necesității unor garanții de securitate solide pentru țara sa.
După nouă luni de pauză, Kievul și Moscova au început această nouă rundă de tratative cu speranța de a face progrese spre o soluționare a războiului provocat de invazia rusă și, potrivit Washingtonului, de a lucra la un nou cadru de securitate care să includă mai larg și Europa. Discuțiile sunt programate să se reia miercuri la ora locală 12:00 (08:00 GMT).
Agenda celei de-a doua zile: măsuri de detensionare
A doua zi de negocieri se va concentra pe „măsuri de detensionare” privind atacurile asupra infrastructurilor energetice și asupra navigației comerciale în Marea Neagră, potrivit președintelui ucrainean. Între timp, atacurile reciproce continuă: cu doar câteva ore înaintea reluării tratativelor, un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu major în portul petrolier rusesc Ust-Luga, de la Marea Baltică. Potrivit guvernatorului regiunii ruse Leningrad, cel puțin 150 de drone au fost interceptate, fiind cel mai mare atac ucrainean asupra acestei regiuni de la începutul anului.
„Văd schimbări. Sunt foarte mulțumit de ceea ce aud. Vom vedea ce se poate face”, a declarat Zelenski marți seară, la Copenhaga, unde se află într-o vizită oficială.
Problema teritorială și schimbul de prizonieri, pe agendă
La negocierile de la Abu Dhabi, la care participă și emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, a fost abordată și problema teritorială, principalul obstacol pentru un acord de pace. Rusia cere retragerea trupurilor ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, în timp ce Zelenski insistă că Ucraina are nevoie de „garanții de securitate foarte precise”. Marți a fost discutată și posibilitatea unui mare schimb de prizonieri între Kiev și Moscova, a mai spus președintele ucrainean.
Secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuțiile de marți ca fiind „foarte productive”. El a adăugat că obiectivul SUA este ca acest format de negociere să fie extins, „la un moment dat”, pentru a include și europenii, a căror participare directă la negocieri a fost respinsă de Rusia. Potrivit lui Zelenski, europenii urmează să desemneze luna aceasta un negociator.
Apeluri pentru o nouă arhitectură de securitate europeană
Emisarul american Jared Kushner a cerut un nou cadru de securitate pentru Ucraina și Rusia, dar și pentru Europa, „care să asigure pacea timp de decenii, dacă nu sute de ani”. O poziție similară este susținută de Rusia. Potrivit unei surse din delegația rusă, soluționarea războiului din Ucraina „nu este decât un element” al dezbaterii, „al cărei obiectiv final este crearea unei arhitecturi de securitate” pentru „ansamblul continentului european”.
Președintele american Donald Trump a vorbit săptămâna trecută despre pregătirea unui „mare acord, care va acoperi mai mult decât Ucraina” și care „ar putea cuprinde toată Europa”, fără a da detalii despre propunerile avansate. Ucraina și susținătorii săi europeni au reacționat la aceste remarci declarându-și opoziția față de orice acord încheiat pe la spatele lor. UE și SUA și-au exprimat însă marți sprijinul pentru o „arhitectură și mecanisme de securitate europene solide pentru perioada postbelică”, într-o declarație comună în care au insistat asupra respectării „suveranității” și „integrității teritoriale” a Ucrainei.
Poziții oficiale încă foarte îndepărtate
Înaintea discuțiilor, un oficial american care a vorbit cu condiția anonimatului s-a declarat „prudent optimist”, considerând că atât Kievul, cât și Moscova „au arătat în privat o oarecare flexibilizare” a pozițiilor. Oficial însă, pozițiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate.
Moscova cere în special retragerea armatei ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, adică dintr-un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat în continuare sub control ucrainean, în timp ce provincia Lugansk este aproape complet ocupată de trupele ruse. Zelenski refuză însă cedarea Donbasului, mai ales că partea rămasă sub control ucrainean este puternic fortificată, iar apărarea sa a necesitat sacrificii umane imense încă din timpul războiului împotriva separatiștilor proruși, început în 2014, urmat de invazia rusă din 2022.
De asemenea, Ucraina cere garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja o altă agresiune rusă, plus cel puțin zece ani de ajutor financiar pentru a menține o armată de 800.000 de soldați și a-și reconstrui infrastructura distrusă de război.