Nicușor Dan avertizează: AUR la guvernare ar fi prăbușit economic România
Președintele Nicușor Dan a susținut marți, 10 noiembrie, o conferință de presă la Cotroceni, prima de amploare după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, în 20 octombrie. Șeful statului a anunțat că va răspunde la patru întrebări esențiale: situația financiară a țării și importanța evaluării agențiilor de rating, consecințele unei eventuale aduceri a AUR la guvernare, riscurile alegerilor anticipate și imposibilitatea ca PNL și USR să guverneze fără PSD.
Nicușor Dan a descris perioada recentă ca fiind una dificilă pentru români: un an în care nivelul de trai a scăzut, urmat de șase luni de continuare a acestui declin, pe fondul incertitudinii politice. „A fost o perioadă în care noi toți am pierdut mult timp prețios. A fost o perioadă foarte emoțională. Au fost lucruri pe care nu le-am spus și cred că e un moment în care, cu mai puțină emoție, să ne uităm cu toții la poza de ansamblu și să ne uităm în viitor”, a declarat președintele.
Bugetul pe 2026 și riscul unei crize financiare
Potrivit șefului statului, bugetul României pentru anul 2026 prevede venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei, rezultând un deficit de 150 de miliarde de lei. Această sumă echivalează cu întregul PNRR pe cinci ani, iar 60 de miliarde de lei reprezintă doar dobânzile la datoria deja acumulată – echivalentul a 1.000 de kilometri de autostradă sau 18 spitale regionale.
Președintele a subliniat că este obligatoriu ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută. Agențiile de rating recomandă investitorilor dacă își pot plasa banii într-o țară, iar România se află exact la limita între „îți recomandăm” și „nu îți recomandăm”. O eventuală reducere a ratingului ar determina fonduri de investiții și fonduri de pensii să se retragă din România, ceea ce ar obliga țara să se împrumute mai scump de la alți creditori. Dacă aceștia nu vor fi suficienți, România ar putea ajunge să apeleze la FMI, cum s-a întâmplat în 2009, iar instituția financiară internațională vine întotdeauna cu condiții drastice de ajustare financiară, iar curba de corectare a deficitului ar fi mult mai agresivă.
De ce AUR nu poate guverna: rating, predictibilitate și parteneri externi
Șeful statului a declarat că o aducere a AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară. „Am toată simpatia pentru simpatizanții AUR”, a spus Dan, subliniind însă că un partid care reprezintă milioane de oameni trebuie să ofere garanții de încredere și predictibilitate dacă ajunge la guvernare, iar AUR nu se află în această situație.
Președintele a explicat că este suficient ca piața financiară să eticheteze un partid drept populist pentru ca aceasta să se comporte ca atare, iar AUR este considerat populist de întreaga piață financiară. Dan a menționat că are câteva zeci de studii care arată că, într-o țară în care un partid populist ajunge la guvernare, crește automat rata dobânzii cu care respectiva țară se împrumută.
Președintele a criticat și poziționarea AUR față de partenerii externi, descriind partidul ca izolaționist. El a amintit că AUR a votat împotriva prezenței trupelor americane în România și împotriva legii de doborâre a dronelor, că a criticat excluderea țării din programul Visa Waiver și că îl susține pe un anume Georgescu, care a afirmat că Deveselu este o rușine diplomatică ce va fi reevaluată și că Baza Kogălniceanu este construită pentru a ataca Rusia. De asemenea, Dan a întrebat cum ar putea continua procesul de aderare a Moldovei la UE cu un partid la guvernare care susține că Maia Sandu a furat alegerile și că Moldova este o dictatură susținută de Comisia Europeană. O prezență a AUR la guvernare ar ridica o întrebare legitimă din partea partenerilor cu privire la respectarea angajamentelor României.
Contextul politic al conferinței
Conferința a avut loc după o perioadă tensionată, marcată de demiterea Guvernului Bolojan, în 5 mai, prin moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Luca Niculescu a fost al patrulea candidat desemnat de șeful statului pentru funcția de prim-ministru, după ce primii trei și-au depus mandatul (Eugen Tomac) sau au picat la votul din Parlament (Adrian Veștea, Siegfried Mureșan).