Home Analize & OpiniiANAF: marketingul devine nedeductibil. Prețurile de raft trebuie să includă TVA

ANAF: marketingul devine nedeductibil. Prețurile de raft trebuie să includă TVA

by M Daniela
ANAF: marketingul devine nedeductibil. Prețurile de raft trebuie să includă TVA

ANAF elimină cheltuielile de marketing din categoria celor deductibile, în urma inspecțiilor fiscale

Inspectorii ANAF au început să aplice o nouă abordare în controalele fiscale, eliminând cheltuielile de marketing și TVA-ul aferent acestora, pe motiv că documentele prezentate pentru justificare nu îndeplinesc cerințele de document justificativ. Practica vizează în special marile lanțuri de magazine, precum supermarketurile și hipermarketurile.

Cheltuielile de afișaj și promovare, vizate de inspectori

Potrivit specialiștilor în fiscalitate, inspectorii cenzurează tocmai cheltuielile notorii de afișaj și marketing efectuate de marile rețele de retail. Fie că este vorba despre promovarea produselor în broșurile retailerilor sau despre așezarea la raft într-o secțiune prioritară ori semnalată suplimentar pentru ocazii speciale, precum Crăciun sau Ziua Copilului, ANAF consideră că nu există suficiente dovezi ale prestării serviciilor sau că nu rezultă cine sunt persoanele care prestează serviciile și nici numărul de ore lucrate.

În realitate, promovarea în retail nu se realizează pe bază de raport de ore, ci prin poziționare, cataloage și fotografii din campaniile derulate, documente pe care inspectorii fiscali le consideră însă insuficiente.

Argumentul potrivit căruia marketingul „nu e justificat economic”

Într-un raport de inspecție emis în luna octombrie 2026 a apărut un argument greu de urmărit cu logica obișnuită: cheltuiala de marketing a fost considerată „nejustificată economic” pentru că firma verificată are profituri mici. Prin acest raționament, o companie cu rezultate modeste ajunge să primească o decizie de impunere suplimentară.

Confuzia dintre documentul justificativ și probe

O altă problemă semnalată privește interpretarea noțiunii de document justificativ. Conform acestei abordări, emailurile și agenda de întâlniri online nu ar satisface criteriile impuse de OMFP 2634/2015, în sensul că nu includ elementele obligatorii precum numele documentului, părțile care participă la operațiunea economică sau semnăturile acestora.

Specialiștii atrag atenția că inspectorii fac o confuzie între noțiunea de document justificativ și cea de probe. Documentele justificative, precum facturile și contractele, stau la baza înregistrărilor contabile și trebuie să conțină informațiile minime reglementate. În schimb, probele care justifică reala prestare a serviciilor pot consta în orice tip de document, informație sau chiar declarații ale unor persoane.

Situația este cu atât mai dificil de înțeles cu cât discuția finală cu contribuabilul este susținută online de organele de inspecție fiscală, iar tot acestea concluzionează că din emailurile transmise, capturile de ecran ale calendarului de videoconferințe și notițele pregătite automat de platforme nu rezultă niciun serviciu de care contribuabilul să fi beneficiat.

Riscul asumat de antreprenor și destinația controalelor

Dispozițiile legale sunt destul de clare, iar mare parte din practicile de marketing sunt de notorietate. Este posibil ca o cheltuială de marketing sau de orice altă natură să nu aibă efectul dorit de creștere a veniturilor, însă acesta este un risc pe care și-l asumă antreprenorul.

În opinia specialiștilor, ANAF ar trebui să-i caute pe cei care nu-și plătesc obligațiile fiscale, nu să-i sancționeze pe antreprenorii care încearcă să-și crească afacerea promovându-și legal produsele.

You may also like

Leave a Comment