ICCJ a respins definitiv recursurile în dosarul gazoductului Tuzla-Podișor
Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat pe 4 noiembrie 2026 Decizia nr. 4768/2026, definitivă, prin care a respins ca nefondate atât recursul principal formulat de Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj, cât și recursul incident formulat de Societatea Națională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A., în dosarul privind autorizația de construire a gazoductului Tuzla-Podișor. În litigiu au avut calitatea de pârâte Transgaz, Ministerul Energiei și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
Un proiect strategic de peste 500 de milioane de euro
Potrivit Ministerului Energiei, decizia este importantă pentru un proiect strategic în valoare de peste 500 de milioane de euro, cu o lungime de aproximativ 308 km, care va prelua gazele din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră și le va introduce în Sistemul Național de Transport. Conducta este deja finalizată și pusă în funcțiune, iar producția din Marea Neagră este programată să înceapă în 2027.
Ministerul de resort arată că orice întârziere a acestui proiect ar fi însemnat întârzierea accesului României la o resursă proprie, cu impact direct asupra securității energetice și asupra costurilor suportate de consumatori și economie.
Instanța a constatat prescripția dreptului material la acțiune
Prin hotărâre, Înalta Curte a menținut soluția Curții de Apel Cluj din 29 mai 2025, când judecătorii au admis excepția prescripției dreptului material la acțiune. Bankwatch formulase mai multe plângeri prealabile succesive, cu același obiect, la intervale diferite de timp, în încercarea de a menține deschisă calea unei acțiuni în anulare. Instanța a constatat însă că dreptul material la acțiune era prescris, soluție rămasă definitivă după respingerea recursurilor.
Poziția Ministerului Energiei
Ministerul Energiei subliniază că acțiunile de acest tip, care vizează blocarea sau întârzierea unor proiecte de infrastructură energetică deja avansate și care respectă procedurile legale, generează costuri suplimentare, consumă resurse administrative și judiciare și întârzie punerea în valoare a resurselor proprii. „În final, cei care suportă consecințele sunt românii – prin prețuri mai ridicate și printr-o dependență mai mare de importuri”, se arată în comunicat.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că prioritățile rămân aceleași: aducerea gazelor din Marea Neagră în economia românească, consolidarea securității aprovizionării, fără un impact semnificativ asupra mediului, și crearea premiselor unor tarife mai mici pentru consumatori și industrie. El a mulțumit echipelor juridice de la Transgaz și Ministerul Energiei pentru rigoarea cu care au gestionat dosarul.
Argumentele Bankwatch
Bankwatch România – Filiala Cluj a transmis un comunicat în care explică motivele pentru care a decis să încerce să blocheze în instanță autorizația de construire. Organizația susține că procesul a fost început pe 24 februarie 2025, deoarece a constatat că autorizația era în afara termenului la începerea construcției, iar emisiile de gaze cu efect de seră asociate proiectului nu erau luate în considerare. În opinia ONG-ului, dosarul a fost respins înainte ca aceste aspecte să fie analizate pe fond, decizia fiind luată pe motive procedurale.
Asociația arată că proiectul a fost declarat de importanță națională și a beneficiat de 85 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea legislației naționale și europene și a țintelor climatice asumate de România. Potrivit ONG-ului, conducta ar transporta în medie 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, ce pot genera 10 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră anual, mai mult decât termocentralele pe cărbune în 2022.