Ministerul Energiei vrea să prioritizeze infrastructura în viitoarele programe de finanțare
Viitoarele programe de finanțare din domeniul energiei ar trebui să deplaseze accentul de pe sursele regenerabile către infrastructură, a declarat joi Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, desfășurat la Cluj-Napoca.
Elisei a precizat că, pe partea de rețelistică, distribuție și transport, aproximativ două miliarde de euro au fost deja angajate prin Fondul de Modernizare, iar proiectele operatorilor de distribuție depuse în cadrul fondului au inclus și o componentă de digitalizare și securitate cibernetică.
„Ce ne dorim noi mai departe și în viitoarele programe de finanțare, dar mai ales ca prioritate pe următoarea perioadă de finanțare, 2028-2034, este să mutăm puțin accentul de pe finanțarea surselor de energie regenerabile și să direcționăm majoritatea sprijinului către infrastructură”, a afirmat oficialul.
El a subliniat că infrastructura nu înseamnă doar linii și retehnologizări, ci include obligatoriu și componenta de digitalizare, cu securitate cibernetică inclusă. În acest context, a menționat că o analiză sectorială realizată de consultanți pentru perioada de Coeziune 2028-2034 prevedea sute de milioane sau chiar miliarde de euro direcționate către panouri fotovoltaice, ceea ce, în opinia sa, impune schimbarea logicii de alocare.
Ca măsură secundară, Ministerul Energiei propune, în discuțiile cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu alte ministere, ca îndeplinirea unor standarde de securitate să devină criteriu de eligibilitate pentru orice finanțare legată de energie, iar costurile cu implementarea soluțiilor de securitate să fie recunoscute ca eligibile.
Potrivit lui Elisei, având în vedere proiecția de capacitate care urmează să fie instalată — peste 10 gigawați de fotovoltaic, capacitate eoliană și noi capacități pe baterii — și consumul de energie electrică estimat din 2028, direcționarea altor sute de milioane sau miliarde de euro către surse noi de producție nu își mai are rostul. El a precizat însă că finanțarea nu se oprește, ci prioritatea și ponderea cea mai mare trebuie să meargă către infrastructură.
Cadru de reglementare pentru situațiile de urgență
În privința situațiilor de urgență, secretarul general a arătat că România are un cadru de reglementare promovat în august, respectiv un plan de pregătire pentru astfel de situații, act premergător Hotărârii de Guvern privind posibilitatea aplicării unor măsuri de siguranță de către operatorul de transport și sistem.
Planul, care a fost supus dezbaterii timp de cel puțin un an, are securitatea cibernetică și incidentele de acest tip în top trei riscuri identificate. Conform procedurilor, intervenția în primele 60 de minute este realizată de Transelectrica împreună cu echipa de securitate a activului afectat, iar exerciții în acest sens au fost demarate, inclusiv la nivel județean.
Ministerul Energiei are un rol de coordonare printr-un consiliu operativ format din reprezentanți ai ministerului, ai operatorului de transport și sistem, ai operatorilor de distribuție și ai producătorilor care sunt infrastructuri critice naționale. Acest consiliu stabilește prioritățile de restaurare a alimentării, spitalele și infrastructura critică fiind printre activele vizate cu prioritate.
Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, aflat la a patra ediție, reunește la Cluj-Napoca reprezentanți la nivel înalt ai autorităților centrale și de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, specialiști IT/OT și cybersecurity, precum și reprezentanți ai mediului academic. Prima zi a evenimentului este dedicată politicilor și reglementărilor privind securitatea infrastructurilor critice, guvernanței riscurilor cibernetice, soluțiilor tehnologice pentru mediile IT și OT și răspunsului la incidente, iar cea de-a doua zile pune accent pe pregătirea viitorilor specialiști, colaborarea dintre universități și industrie și impactul inteligenței artificiale asupra competențelor profesionale.
