Orașele din Europa Centrală și de Est au strategii de mobilitate, dar implementarea rămâne în urmă
Orașele analizate din Europa Centrală și de Est au pus bazele strategice pentru mobilitatea urbană durabilă, însă implementarea rămâne în urmă pe toate cele cinci arii analizate. Raportul CEE Smart Cities Mobility Sprint 2026, realizat de PwC pe baza interviurilor cu autoritățile locale din 18 orașe, inclusiv București, arată că 83% dintre orașe au un PMUD oficial sau o foaie de parcurs pentru mobilitate inteligentă, dar puține dispun de bugetul, instrumentele financiare și platformele de date necesare pentru a le pune în practică.
Dintre orașele care au trecut la acțiune, peste două treimi folosesc platforme avansate de management al traficului, iar 61% promovează mobilitatea activă. Conform Regulamentului TEN-T revizuit, 431 de noduri urbane europene trebuie să adopte un PMUD până la sfârșitul anului 2027. În paralel, Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător stabilește standarde noi sau actualizate pentru 12 poluanți, care trebuie respectate până în 2030.
Bucureștiul, exemplu pozitiv la finanțare
Bucureștiul acordă o prioritate foarte ridicată PMUD, aflat în actualizare, iar foaia de parcurs pentru calitatea aerului necesită revizuire. La capitolul finanțare, orașul este unul dintre exemplele pozitive din raport: folosește obligațiuni, împrumuturi și linii de credit dedicate. În aceeași categorie intră Łódź, primul oraș din Polonia cu obligațiuni verzi municipale, și Rzeszów.
Varșovia, Wrocław, Łódź, Gdańsk, Katowice, Rzeszów, Riga și Ljubljana au atât un PMUD sau un proces formal de elaborare a acestuia, cât și un plan pentru calitatea aerului. În alte orașe situațiile diferă: Bratislava abordează calitatea aerului printr-un program regional, Košice urmează să își actualizeze planul, iar în Praga și Zagreb elaborarea documentelor aliniate noilor cerințe depinde de implementarea la nivel național. Belgradul și Liovul nu au încă o foaie de parcurs oficială pentru mobilitate inteligentă, deși Belgradul are un plan pentru calitatea aerului.
Raportul include și Parcul Natural Văcărești printre studiile de caz privind mediul și reziliența urbană. Declarat în 2016 prima arie naturală protejată urbană din România, parcul conservă aproximativ 183 de hectare de zonă umedă și adăpostește 204 specii de păsări, contribuind la reziliența orașului și susținând mobilitatea activă.
Exemple de planificare și implementare
Varșovia a dezvoltat un PMUD nou, cu guvernanță clară, zonă de transport curat și un model 3D al rețelei rutiere realizat cu scanare laser și AI. Wrocław are singurul model propriu de simulare a traficului la nivel de oraș din Polonia și un departament dedicat participării cetățenilor. Riga a implementat un ecosistem integrat de date de mobilitate, care a redus cu 10% timpul de planificare și modelare. Ljubljana a adoptat PMUD în octombrie 2025 și a încheiat un parteneriat public-privat pe 20 de ani pentru un sistem de mobilitate partajată cu 400 de mașini electrice.
Decalajul dintre ambiție și implementare
Pe aria guvernanței, 45% dintre orașe raportează sprijin național insuficient, iar doar 12 au desemnat un responsabil pentru implicarea publicului. La date, digitalizare și AI, doar 33% au infrastructură digitală complet operațională, iar 39% folosesc regulat AI în analiza datelor de mobilitate. Modelul actual de finanțare atrage mai ușor bani pentru proiecte decât pentru operarea și mentenanța pe termen lung.
În privința competitivității și rezilienței, 83% vor să coreleze mobilitatea cu nevoile construcțiilor și logisticii, dar majoritatea își concentrează eforturile de reziliență energetică pe vehicule mai curate și infrastructura aferentă. La capitolul mediu, modernizarea și electrificarea transportului public sunt cele mai frecvent menționate măsuri de reducere a poluării, în timp ce restricțiile de acces auto și reforma parcărilor întâmpină rezistență politică și publică.
Raportul recomandă reunirea obiectivelor de mobilitate și de calitate a aerului într-un singur program de implementare, cu indicatori, responsabili și finanțare clare, sprijin național mai consistent, capacitatea de a combina surse diverse de finanțare și colaborarea cu companiile și mediul academic. Anda Rojanschi, PwC CEE Chief Markets Officer, a declarat că datele arată clar că în regiune există modele care funcționează, iar decidenții au șansa de a învăța unii de la alții și de a adapta soluțiile la nevoile locale.
Analiza are la bază interviuri cu autoritățile locale din 18 orașe din 11 țări: Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Ungaria.
