Bancherii au propus voluntar o contribuție de 1%, iar Guvernul a impus 2%, apoi 4%
Florin Dănescu, directorul Asociației Române a Băncilor (ARB), a dezvăluit că în 2023 bancherii au mers la Guvern și au propus să achite voluntar și temporar o contribuție de 1% pe cifra de afaceri, pentru a ajuta la echilibrarea bugetului. A doua zi, spune el, au fost anunțați că instituțiilor de credit li se va impune un impozit de 2%. Ulterior, contribuția a ajuns la 4%.
Potrivit directorului ARB, în 2023 bancherii au avertizat Guvernul condus atunci de Marcel Ciolacu că deficitul de 5,6% din PIB este deja foarte ridicat și va deveni o mare problemă. În acest context, băncile au propus să contribuie suplimentar cu 1% din cifra de afaceri, pe termen determinat, cu întâlniri periodice pentru a analiza situația și a decide dacă e cazul să prelungească această contribuție. Bancherii au pus pe masă și problema cheltuielilor bugetare.
„În 2023 am fost la Guvern spunând că deficitul e 5,6% și mergem într-o direcție periculoasă. Am transmis că vrem să participăm și sugerăm să contribuim cu 1% din cifra de afaceri, pe termen determinat. Am propus să ne întâlnim periodic să analizăm situația și să vedem dacă e cazul să prelungim. Am pus, desigur, și problema cheltuielilor bugetare. Răspunsul a venit a doua zi spunând că băncile vor plăti 2%. Era un guvern de stânga. Apoi am avut un premier din partea dreaptă care a mai adăugat 2 puncte procentuale”, a povestit Florin Dănescu la Profit Financial Forum.
Din iunie 2023, conducerea executivului a fost preluată de Marcel Ciolacu pe fondul unui deficit bugetar deja mare și în creștere. Ulterior, deficitul a ajuns la un record de aproape 10% în 2024. În încercarea de a interveni rapid, următorul Guvern a decis să crească aproape toate taxele și impozitele, dublând și contribuția băncilor.
În acest moment, existența impozitului pe cifra de afaceri dublează fiscalitatea suportată de bănci, conform șefului ARB. Acesta consideră că atitudinea statului este greu de înțeles, în condițiile în care marele risc la care se expune Guvernul este să nu mai găsească de unde să se împrumute, iar tot Guvernul își suprataxează creditorii.
„Traversăm o criză de creditare. Deficitul bugetar se transferă în riscul de a nu mai fi creditat. Și atunci s-a decis să taxăm creditorii. Este o frână de decizie serioasă. Nu poți justifica că vrei să dezvolți în fața șefilor și asta se întâmplă de foarte mulți ani. Dacă vii și spui că ai fost și amendat, este foarte greu să justifici creșterea și totuși creșterea există la bănci. Să nu uităm că a existat și o taxă pe active, numită taxa pe lăcomie, justificată că băncile creditează prea mult statul român”, a punctat Florin Dănescu.
