Comitetul interministerial avertizează: proiectarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă trebuie să țină cont de debitele extrem de scăzute din acest an
Comitetul interministerial Bala, constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026, a aprobat raportul final privind soluțiile de asigurare a alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, actuale și viitoare, ale centralei de la Cernavodă. Recomandările formează un set de măsuri la care contribuie mai multe instituții cu atribuții pe Dunăre și sunt structurate pe termen scurt, mediu și lung.
Măsuri pe termen scurt: aport suplimentar de apă și dragaj pe Dunărea Veche
Pe termen scurt, recomandările vizează mobilizarea, la nevoie, a unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei și continuarea dragajului pe Dunărea Veche, pentru creșterea debitului pe acest braț și pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație. Au fost prezentați, de asemenea, indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care urmează să fie avizați și aprobați potrivit legii.
Recomandare pentru licitația Bala II: obiective extinse, corelate cu realitatea din 2026
Comitetul recomandă ca proiectul și procedura de licitație să țină seama de debitele extrem de scăzute din acest an și să aibă obiective extinse: asigurarea apei necesare funcționării reactoarelor centralei, inclusiv în perspectiva celor patru unități, navigabilitatea pe Dunărea Veche, circulația piscicolă, redistribuirea debitelor în favoarea Dunării Vechi și soluții pentru stânca Pârjoaia.
Pe termen lung: proiectarea unităților 3 și 4, corelată cu situația din 2026
Pe termen lung, Comitetul recomandă ca proiectarea unităților 3 și 4 să țină seama de situația din 2026, precum și analiza unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei.
Ambele unități de la Cernavodă, oprite din cauza debitului mic al Dunării
Ambele unități de la Cernavodă de 700 MW fiecare, cele mai mari grupuri generatoare din sistemul energetic românesc, sunt acum oprite, ca urmare a debitului mic al Dunării, care nu mai asigură apa de răcire suficientă. Grupurile au mai fost oprite, programat sau neprogramat, în acest an: în primele șase luni s-au adunat aproximativ 1.800 de ore de nefuncționare, pe lângă situația de după luna iulie. Unitatea 1 s-a oprit programat pentru mentenanță în mai și a fost reconectată la Sistemul Energetic Național abia la începutul lui iulie. Trei săptămâni mai târziu a fost din nou oprită din cauza debitului mic al Dunării și de atunci nu a mai fost repornită. Unitatea 2 a fost oprită pentru trei săptămâni și jumătate în mai, ca urmare a unei avarii, a funcționat apoi până la 13 august, când a fost oprită controlat din cauza debitului mic al Dunării. De atunci, România nu mai beneficiază de aportul energiei nucleare.
Unitățile 3 și 4, proiect strategic pentru securitatea energetică
România are în plan finalizarea a încă două unități, în condițiile în care în perioada comunistă centrala de la Cernavodă fusese proiectată cu cinci unități, iar ultima nu se va mai finaliza niciodată. Unitățile 3 și 4 vor produce aproximativ 10 TWh pe an, vor dubla producția de energie nucleară, dar și producția de energie fără emisii de CO2, de la 33% în prezent la 66%, cu patru unități CANDU în operare, fiind un proiect strategic pentru asigurarea securității energetice a României, potrivit Nuclearelectrica.
Costuri aproape duble și decizie finală de investiție încă neluată
Finalizarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă a fost evaluată în trecut la circa 7 miliarde de euro, dar acum suma este aproape dublă. Contractul EPCM privind Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă a fost semnat acum doi ani între societatea EnergoNuclear S.A., compania de proiect controlată de Nuclearelectrica, și Asocierea FCSA formată din Fluor, Candu Energy, Ansaldo Nucleare, S&L Engineers și Sargent & Lundy. Decizia finală de investiție nu a fost încă luată.
