Fondul suveran norvegian ar putea investi în giganți occidentali ai apărării
Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active evaluate la aproximativ 2.300 de miliarde de dolari, ar putea primi permisiunea de a investi în mari companii occidentale din industria de apărare, printre care Lockheed Martin, Boeing și Airbus. Schimbarea ar urma să vină în urma unei propuneri de modificare a regulilor etice care guvernează investițiile fondului.
În prezent, fondul nu poate investi în companii precum Airbus, BAE Systems, Boeing și Lockheed Martin, din cauza implicării acestora în producția de arme nucleare. Comitetul independent Gjedrem, însărcinat să revizuiască regulile de investiții, a recomandat relaxarea acestor restricții privind producătorii de armament nuclear.
Noua propunere ar permite investițiile în companii din statele recunoscute drept puteri nucleare prin Tratatul de Neproliferare Nucleară, cu condiția ca acestea să fie aliate ale Norvegiei. Comitetul consideră că deteriorarea situației geopolitice și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu impun reevaluarea cadrului etic. Raportul recomandă inclusiv eliminarea obligației de a analiza dacă armamentul produs de companiile respective este utilizat de state în conformitate cu dreptul internațional umanitar.
Fondul deține participații reprezentând circa 1,5% din companiile cotate la bursă la nivel mondial și are deja investiții în unele companii de apărare, inclusiv 2,3% din Rheinmetall și 1,5% din Leonardo.
Revizuirea regulilor intervine și după tensiunile diplomatice provocate de retragerea fondului din anumite companii americane și israeliene. În 2025, Washingtonul a criticat decizia de a renunța la investițiile în Caterpillar și cinci bănci israeliene, adoptată pe fondul riscurilor privind încălcarea drepturilor omului în teritoriile palestiniene. Comitetul Gjedrem a avertizat că excluderile motivate etic pot fi interpretate tot mai frecvent drept decizii politice ale guvernului norvegian și pot atrage măsuri de retorsiune.
Propunerile au provocat reacții critice din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Amnesty International Norvegia a avertizat că modificările riscă să slăbească mecanismele de responsabilizare a companiilor, în timp ce Crucea Roșie norvegiană a calificat eventuala autorizare a investițiilor în producătorii de arme nucleare drept o schimbare periculoasă, care ar putea contribui la normalizarea acestor arme.
Recomandările nu produc deocamdată modificări în portofoliul fondului. Autoritățile norvegiene vor organiza consultări publice, iar banca centrală urmează să își prezinte poziția în ianuarie. Ministerul Finanțelor va propune un nou cadru etic în primăvara anului viitor, parlamentul urmând să voteze modificările la mijlocul lui 2027. Până atunci, restricțiile actuale rămân în vigoare.
