FMI: Investițiile în inteligența artificială susțin creșterea economică globală la circa 3%
Investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială mențin creșterea economică globală la un nivel de aproximativ 3% și generează beneficii majore pentru numeroase economii asiatice care furnizează componente hardware, a declarat directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva.
Potrivit șefei FMI, boom-ul investițiilor în inteligența artificială produce deja un „șoc al cererii, un șoc investițional” care ar putea stimula creșterea economică în economiile asiatice avansate cu o valoare cuprinsă între 0,5 și un punct procentual întreg, iar în economiile asiatice emergente cu 0,2 până la 0,8 puncte procentuale.
„AI, fie că ne place sau nu, este deja aici”, a afirmat Georgieva. „Această trecere la o viteză superioară este ceea ce menține economia mondială pe o traiectorie de creștere de aproximativ 3%, în pofida faptului că suntem trași în jos de șocul aprovizionării cu energie”, a declarat șefa FMI, în prima zi a reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, care se desfășoară în această săptămână în capitala Thailandei.
În luna iulie, FMI a prognozat că economia mondială va înregistra un avans de 3% în anul 2026. Instituția urmează să publice marți noile sale previziuni.
Se estimează că aproximativ 18.000 de persoane vor participa la reuniunile din această săptămână, inclusiv oficiali din domeniul finanțelor din cele 191 de state membre ale FMI. Mai mulți miniștri vor absenta de la reuniune pentru a se concentra pe prioritățile interne, printre aceștia numărându-se secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și ministrul spaniol de Finanțe, Arcadi Espana, potrivit unor surse.
Georgieva: Inteligența artificială, un „tsunami cu evoluție lentă”
Kristalina Georgieva a afirmat că inteligența artificială echivalează cu un „tsunami cu evoluție lentă”, care va avea consecințe profunde asupra locurilor de muncă, a creșterii economice, a educației și chiar a modului în care guvernele generează venituri prin impozitare, având în vedere trecerea preconizată de la forța de muncă la capital.
FMI estimează că inteligența artificială ar putea duce, în timp, la situația în care 40% din locurile de muncă să fie îmbunătățite, degradate sau eliminate, a spus Georgieva. Un studiu inițial a arătat că 10% din locurile de muncă din SUA necesitau deja competențe în domeniul AI.
În timp ce numărul locurilor de muncă de rutină, repetitive, era în scădere, locurile de muncă prost plătite erau în creștere în două sectoare cu salarii mici: construcțiile și centrele de date.
„Este o tehnologie transformatoare. Schimbă complet modul în care muncim și modul în care trăim”, a spus oficialul FMI, dezvăluind că un asistent bazat pe AI îi transmite acum, în fiecare zi, un mesaj de 30 de secunde despre programul său.
Statele Unite ale Americii, China și India sunt cei mai importanți producători din lanțul de aprovizionare cu inteligență artificială, însă multe dintre firmele care construiesc infrastructura necesară se află în Asia, a precizat Georgieva, făcând referire la Thailanda, țara gazdă a reuniunilor anuale din acest an.
Banca Mondială mizează pe „AI la scară mică” pentru piețele emergente
La rândul său, președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, care a făcut din problema locurilor de muncă un punct central al mandatului său, a declarat că banca se concentrează pe valorificarea „AI la scară mică”, care nu depinde de modelele lingvistice de mari dimensiuni, pentru a genera câștiguri uriașe de productivitate în beneficiul fermierilor, al sistemelor de sănătate, al cadrelor didactice și al altor categorii din piețele emergente.
