Siegfried Mureșan a depus Programul de Guvernare și lista miniștrilor la Parlament
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus programul de guvernare și lista completă a miniștrilor propuși, mai întâi la Senat și apoi la Camera Deputaților. Anunțul a fost făcut la o conferință de presă.
Documentul cuprinde 372 de măsuri concrete și a fost elaborat în cinci zile împreună cu specialiști din cele trei partide care susțin viitorul guvern: Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România.
Componența echipei guvernamentale
Lista miniștrilor propuși este următoarea: Mircea Abrudean (PNL) – ministru al Afacerilor Interne și viceprim-ministru; Radu Miruță (USR) – ministru al Apărării Naționale și viceprim-ministru; Tanczos Barna (UDMR) – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru; Andrea Chiș (independentă) – ministru al Justiției; Alexandru Nazare (PNL) – ministru al Finanțelor; Oana Țoiu (USR) – ministru al Afacerilor Externe; Oana Gheorghiu (PNL) – ministru al Sănătății; Cătălin Drulă (USR) – ministru al Transporturilor și Infrastructurii; Cseke Attila (UDMR) – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Raluca Turcan (PNL) – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale; Dragoș Pîslaru (PNL) – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene; Irineu Darău (USR) – ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului; Diana Buzoianu (USR) – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor; Sebastian Burduja (PNL) – ministru al Energiei; Bulcsú Koppany Ötvös (UDMR) – ministru al Culturii; Mihai Dimian (PNL) – ministru al Educației și Cercetării.
Pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este propus Dan Reșitnec (USR).
Ținte bugetare și măsuri fiscale
Programul de Guvernare prevede că rectificarea bugetară va fi realizată în 30 de zile de la învestirea Guvernului, fără ca deficitul să depășească ținta de 6,2% din PIB în termeni cash. Bugetul pentru anul următor urmează să fie publicat până la 30 noiembrie, iar adoptarea lui în Parlament ar urma să aibă loc până la 31 decembrie 2026.
Documentul menționează că TVA va fi redusă de la 21% la 19% imediat ce România își va permite acest lucru. Cota unică se menține, iar impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va fi eliminat de la 1 ianuarie 2027, fără amânare. De asemenea, nu vor fi introduse impozite noi.
Reducerea deficitului este prevăzută pe traiectoria asumată cu Comisia Europeană, prin cheltuieli mai puține și mai bine țintite, colectare mai bună, bugete construite pe rezultate și fonduri europene care înlocuiesc împrumuturile.
Dividendul reformei și măsuri sociale
Potrivit programului, de la 1 iulie 2027, după atingerea țintei de deficit pentru 2026, jumătate din economiile certificate ale reformei statului și din veniturile suplimentare din colectare se vor întoarce în economie prin reducerea taxării muncii, iar cealaltă jumătate va reduce deficitul. Suma va fi stabilită anual în legea bugetului, pe baza execuției, și va fi publicată împreună cu destinația fiecărei economii.
Programul prevede indexarea pensiilor și alocațiilor în 2027, cu menținerea traiectoriei de deficit și cu avizul Consiliului Fiscal. Totodată, este vizată reformarea ajutoarelor sociale, prin condiționarea beneficiilor pentru persoanele apte de muncă de participarea la muncă sau formare.
Documentul cuprinde 28 de capitole și 372 de măsuri care vizează reforma administrației centrale și locale, companiile de stat, stimularea economiei și a muncii, ajutoare de stat, energie, consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii, finanțe publice echilibrate, legea salarizării unice, analiza și prioritizarea proiectelor de investiții, sănătatea, finalizarea reformei pensiilor speciale, justiție și stat de drept, reziliență democratică și coeziune socială, digitalizare și inteligență artificială, România pro-europeană și transatlantică, educație și cercetare, agricultură, transporturi și infrastructură, dezvoltare, lucrări publice și administrație, fonduri europene, mediu, ape și păduri, muncă, locuire și protecție socială, cultură, afaceri interne și siguranță publică, apărare, culte și minorități naționale, diaspora și românii de pretutindeni, precum și reforma și controlul democratic al serviciilor de informații.
