Povestea unui constructor român care a pornit de la o zugrăveală și a ajuns la afaceri de peste un miliard de lei
Daniel Pițurlea, fondatorul grupului Concelex, a povestit într-un episod al podcastului „A fost odată în business”, realizat de Termene, cum a construit de la zero una dintre cele mai mari companii de construcții din România. Pornind de la o simplă zugrăveală a unui apartament, el a reușit să strângă banii necesari pentru a-și deschide firma în 1994, la scurt timp după ce lucrase la Energoconstrucția, pe șantierul combinatului de apă grea pentru centrala de la Cernavodă.
„Am plecat de zero absolut. Practic, am zugrăvit un apartament și cu banii aceia am reușit să deschid firma”, a declarat Pițurlea. El susține că o afacere serioasă se construiește doar dacă pornești de jos și fără bani. „Dacă începi cu bani pe care ți-i dă un prieten, un părinte sau un împrumut, nu ai exercițiul producerii lor. Banii pe care îi muncești cu propriile mâini îi gospodărești cât se poate de bine, pentru că știi cum sunt făcuți”, a explicat fondatorul Concelex.
El a adăugat că a încercat să ajute mai mult de zece prieteni să pornească afaceri cu bani, dar toate au eșuat tocmai pentru că aceștia nu aveau exercițiul obținerii banilor. În prezent, grupul Concelex are afaceri de peste un miliard de lei și peste 1.000 de proiecte finalizate, printre care stadionul Steaua, Institutul pentru Fizica Materialelor de la Măgurele și mai multe spitale. Activitatea s-a organizat de-a lungul timpului în mai multe firme, iar grupul include astăzi și Concelex Engineering. Pe zona imobiliară, compania derulează proiectele Arbo Residence, la Mogoșoaia, în asociere cu Construcții Erbașu, și Colina Lac, la Săftica.
Recent, Concelex a intrat și pe piața energiei, achiziționând în jur de 100 de hectare pentru un proiect eolian și de baterii de stocare. În cadrul podcastului, Pițurlea a vorbit și despre schimbările din domeniu, inclusiv despre trecerea de la proiectele private la cele publice după criza din 2008, despre garanțiile personale cerute de bănci, pe care le consideră o piedică în calea dezvoltării antreprenorilor, dar și despre modul în care constructorii români au ajuns să lucreze în consorții pentru proiectele mari.
Un alt subiect abordat a fost succesiunea afacerii către fiul său, Radu, și transformările forței de muncă din construcții, un sector în care companiile se bazează tot mai mult pe muncitori străini.
