Peste 5.000 de străini cu ședere ilegală, depistați în România în primele opt luni ale anului 2026
Inspectoratul General pentru Imigrări a anunțat că, în primele opt luni ale anului 2026, au fost depistați 5.442 de cetățeni străini din afara Uniunii Europene aflați în situații de ședere ilegală pe teritoriul României. Dintre aceștia, 4.433 sunt bărbați, iar 1.009 sunt femei. Potrivit instituției, 3.666 dintre persoanele identificate sunt beneficiari ai articolului 2 din Ordonanța de Urgență nr. 32/2026.
Cele mai numeroase grupuri de persoane depistate provin din Nepal – 1.731 de cetățeni, Sri Lanka – 1.107 persoane și India – 368 de cetățeni. Restul persoanelor identificate sunt originare din alte state din afara spațiului comunitar.
Acțiuni și controale desfășurate la nivel național
În perioada de referință, polițiștii de imigrări au desfășurat 4.246 de acțiuni, controale și verificări la nivel național, atât cu efective proprii, cât și în colaborare cu alte instituții cu atribuții în domeniu. Activitățile au vizat respectarea legislației privind regimul străinilor, identificarea situațiilor de ședere ilegală și combaterea muncii nedeclarate.
Potrivit IGI, în spatele unui climat de siguranță considerat firesc se află mii de activități desfășurate zilnic de polițiștii de imigrări, care au acționat constant pentru prevenirea șederii ilegale și a muncii nedeclarate.
Decizii de returnare și îndepărtări sub escortă
În urma verificărilor, au fost emise 1.135 de decizii de returnare, cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile. Principalele motive care au stat la baza acestor decizii au fost constatarea șederii ilegale în 461 de cazuri, solicitarea plecării voluntare în 433 de cazuri și refuzarea prelungirii dreptului de ședere în 100 de cazuri.
De asemenea, 352 de persoane au fost îndepărtate sub escortă. Dintre acestea, 153 au fost îndepărtate pentru risc de sustragere de la măsura îndepărtării, 93 nu au respectat decizia de returnare, iar 71 au trecut sau au încercat trecerea frauduloasă a frontierei de stat.
În aceeași perioadă, 182 de străini au fost introduși în centrele de custodie publică, până la finalizarea procedurilor legale.
Context legislativ și piața muncii
Prin sintagma „străini” sunt desemnați cetățenii din afara Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene. Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, peste 148.000 de străini dețineau permis de ședere în scop de muncă la finalul anului 2025. Cele mai numeroase comunități de lucrători extracomunitari cu permis de ședere pentru muncă în România provin din Nepal, atât în 2025, cât și în anii anteriori.
Ordonanța de Urgență nr. 32 din 2026 a înăsprit și a corectat derapaje de pe piața muncii în ceea ce privește recrutarea cetățenilor străini, apărute pe fondul unor vulnerabilități legislative speculate de unele firme de recrutare de forță de muncă extracomunitară. Actul normativ reconfigurează profund accesul angajatorilor la forța de muncă din afara Uniunii Europene, însă ordonanța în sine prezintă vulnerabilități care pot fi corectate de Parlament prin legea de aprobare.
Pentru anul 2026, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România, prin Hotărârea nr. 1169/2025, în vigoare din 31 decembrie 2025. Executivul stabilește anual, prin hotărâre, numărul de noi lucrători extracomunitari care pot fi aduși de angajatori la muncă în România.
Această măsură reprezintă soluția asumată de Guvern pentru problema complexă a numărului mare de locuri de muncă refuzate sau nedorite de români. Motivele pentru care aceste posturi sunt vacantate repetat includ veniturile modeste, distanța mare față de casele candidaților, volumul mare de muncă și perspectivele limitate de promovare profesională. Unii dintre cei eligibili preferă să lucreze ocazional în străinătate, să se ocupe de gospodăria proprie sau să își deschidă mici afaceri.
