România, pe ultimul loc în regiune la indicatorii macroeconomici
România se situează pe ultima poziţie în Europa Centrală şi de Est la principalii indicatori macroeconomici, potrivit Studiului Sectorial ECE 2026 realizat de Coface, companie specializată în evaluarea riscurilor şi asigurări comerciale. Ţara noastră are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, se află în recesiune şi are un rating de ţară pe ultima poziţie înainte de categoria junk. La acest capitol, România se compară doar cu Serbia, care nu face parte din UE.
Importurile din China, în creştere cu aproximativ 17%
Importurile din China către ţările ECE au crescut cu circa 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, intensificând presiunea concurenţială asupra producătorilor locali. Fenomenul este descris de economişti drept „China Shock 2.0”: pe fondul cererii interne slabe, producătorii chinezi se extind agresiv pe pieţele de export, în special în Europa, erodând marjele de profit în mai multe sectoare industriale.
Sectoarele metalurgic şi chimic, cele mai vulnerabile
Sectoarele metalurgic şi chimic sunt identificate cel mai adesea ca vulnerabile în ţările ECE, confruntându-se cu presiune susţinută din partea costurilor ridicate ale energiei, a reglementărilor şi a concurenţei străine. Producătorii auto, producătorii de produse chimice şi companiile din sectorul metalurgic se numără printre sectoarele cu cele mai mari provocări.
ICT, cel mai performant sector din regiune
Sectorul ICT rămâne unul dintre cele mai performante, susţinut de digitalizare, forţa de muncă calificată şi investiţiile publice. El rămâne un motor cheie al convergenţei economice şi al competitivităţii în întreaga regiune. Comerţul cu amănuntul prezintă diferenţe semnificative de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile economice locale, politicile fiscale şi încrederea consumatorilor.
Creşterea economică regională, în uşoară moderare
Potrivit Coface, creşterea economică regională se va modera uşor, de la 2,1% în 2025 la 2,0% în 2026, înainte de a se îmbunătăţi la 2,3% în 2027. Studiul subliniază că perturbarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz a avut repercusiuni care au depăşit pieţele energetice: creşterea costurilor petrolului, gazelor naturale, îngrăşămintelor, aluminiului şi produselor petrochimice generează efecte în lanţ de-a lungul lanţurilor de aprovizionare, sporind presiunile asupra costurilor pentru producători şi contribuind la o nouă creştere a inflaţiei în regiune.
Polonia, printre economiile cu cea mai rapidă creştere din UE
Polonia rămâne una dintre economiile majore cu cea mai rapidă creştere din UE, susţinută de o cerere puternică din partea consumatorilor şi de investiţii finanţate de UE. România, pe de altă parte, se confruntă cu recesiunea în 2026, pe fondul consolidării fiscale care afectează cererea agregată, iar creşterea economică este preconizată să se redreseze la 1,6% în 2027. Sectorul farmaceutic se află într-o poziţie favorabilă, susţinut de o producţie industrială rezilientă, de modernizarea sistemului de sănătate finanţată de UE şi de potenţialul de creştere din sectorul medical privat. Comerţul cu amănuntul se află sub presiune din cauza consolidării fiscale, a creşterii cotelor de TVA, a eliminării subvenţiilor la preţul energiei, a scăderii salariilor reale şi a faptului că numeroşi consumatori amână achiziţiile discreţionare.
Investiţiile susţinute de UE, sursă de rezilienţă
În ciuda provocărilor, studiul identifică surse importante de rezilienţă. Se preconizează că investiţiile susţinute de Mecanismul de redresare şi rezilienţă (RRF) al Uniunii Europene şi de programul SAFE vor oferi un sprijin semnificativ proiectelor din construcţii, sănătate, digitalizare şi infrastructură din întreaga regiune, atenuând o parte din impactul economic al incertitudinii geopolitice.
„Diferenţa dintre sectoare este acum mai mare decât cea dintre ţări”
„Diferenţa dintre sectoare este acum mai mare decât cea dintre ţări. Succesul în viitor va depinde mai puţin de creşterea economică generală şi mai mult de eficienţa cu care industriile se adaptează la structurile de costuri în schimbare, la transformarea tehnologică şi la concurenţa globală”, afirmă Mateusz Dadej, economist regional Coface pentru Regiunea Europei Centrale şi de Est.
„Adevărata provocare cu care se confruntă astăzi companiile nu este lipsa informaţiilor, ci capacitatea de a identifica ceea ce contează cel mai mult. Pe măsură ce riscurile evoluează tot mai rapid în toate sectoarele şi pe toate pieţele, datele fiabile şi perspectivele orientate spre viitor sunt esenţiale pentru luarea unor decizii în cunoştinţă de cauză şi pentru consolidarea rezilienţei”, adaugă Jarosław Jaworski, CEO Coface Central & Eastern Europe.