Reforma vamală a UE, în vigoare de la 21 septembrie 2026
Reforma vamală a Uniunii Europene a intrat în vigoare, marcând debutul unui sistem vamal mai simplu și mai digitalizat la nivelul întregii Uniuni. Reforma a fost adoptată formal de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European, publicată în Jurnalul Oficial și se aplică treptat începând cu 21 septembrie 2026.
Modernizarea Codului vamal și înființarea Autorității Vamale a UE
Noul regulament privind Codul vamal al Uniunii, publicat la 19 septembrie, oferă temeiul juridic al reformei. Acesta reformează arhitectura legală care reglementează operațiunile vamale în întreaga UE, creând un sistem mai integrat care permite uniunii vamale să funcționeze ca un tot unitar. Noul cod modernizează procedurile vamale, armonizează procesele, reduce sarcina administrativă și consolidează gestionarea riscurilor. În final, va exista un punct vamal unic de intrare pentru toate operațiunile vamale din UE, în locul mai multor sisteme naționale.
Reforma consolidează și rolul autorităților vamale în colectarea taxelor vamale și în respectarea normelor nefiscale ale UE, precum siguranța produselor, normele de mediu și drepturile de proprietate intelectuală. Procedurile și cerințele vamale devin mai simple și mai previzibile pentru întreprinderile legitime, cu responsabilități mai clare pentru importatori și o raportare simplificată printr-o interfață de date unică la nivelul UE. Comercianții de încredere beneficiază de proceduri simplificate semnificativ.
Autoritatea Vamală a UE și Platforma de date vamale
A fost creată o nouă autoritate, EUCA, cu sediul la Lille, înființată legal începând cu 20 septembrie. Aceasta va consolida cooperarea dintre autoritățile vamale ale statelor membre, va permite gestionarea riscurilor la nivelul UE și va sprijini un răspuns mai coerent la amenințările comune la frontiere. O sarcină-cheie a EUCA este dezvoltarea Platformei de date vamale a UE, care va transforma sistemele informatice vamale actualmente fragmentate.
Noua abordare axată pe întreprinderi va crea o interfață comercială unică a UE pentru importuri, exporturi și toate schimburile de informații și formalitățile cu autoritățile vamale. Platforma de date va înlocui treptat sistemele informatice vamale naționale existente, generând economii de aproape 2,3 miliarde euro pe an în costuri operaționale pentru statele membre și de 2,58 miliarde euro pe an în costuri administrative pentru operatorii economici.
Platforma de date vamale a UE va fi operațională pentru comerțul electronic din iulie 2028. Pentru restul schimburilor comerciale, platforma va fi operațională cel târziu începând cu 2031.
Măsuri pentru comerțul electronic și taxa pe coletele mici
Reforma răspunde și afluxului de importuri de comerț electronic cu valoare scăzută. În decembrie 2025, UE a decis să elimine pragul de scutire de taxe vamale de 150 euro pentru transporturile cu valoare scăzută și să aplice o taxă vamală temporară de 3 euro de la 1 iulie 2026 până în iulie 2028, după care vor fi percepute taxe vamale normale. Noul regulament a stabilit, de asemenea, o taxă de manipulare la nivelul UE pentru coletele mici, pentru a acoperi costurile tot mai mari ale autorităților vamale. UE va începe să o aplice din noiembrie 2026, cu o sumă fixă stabilită printr-un act delegat al Comisiei.
Calendarul implementării
Odată cu publicarea noului Cod vamal al Uniunii în Jurnalul Oficial, procesul legislativ este finalizat. Statele membre au la dispoziție 12 luni pentru a pune în aplicare integral noile norme. Autoritatea vamală a UE își va începe activitatea în 2027, iar Platforma de date vamale a UE va deveni obligatorie pentru transporturile din comerțul electronic începând cu 1 iulie 2028.
Uniunea vamală a UE, înființată în 1968, a reprezentat o etapă importantă pentru integrarea europeană, punând bazele pieței unice și asigurând libera circulație a mărfurilor. Autoritățile vamale controlează anual miliarde de transporturi, iar comerțul electronic alimentează o creștere fără precedent a importurilor cu valoare scăzută. Reforma își propune să răspundă provocărilor moderne, precum noile modele comerciale, volumele comerciale în creștere, evoluțiile tehnologice, tranziția verde, noul context geopolitic și riscurile la adresa securității.
