Lituania începe dezmembrarea reactoarelor de tip Cernobîl de la Ignalina
Lituania a demarat unul dintre cele mai complexe proiecte de dezafectare nucleară realizate vreodată la nivel mondial: demontarea celor două reactoare RBMK-1500 de la fosta centrală nucleară de la Ignalina, construite după același proiect ca reactorul care a explodat la Cernobîl în 1986.
Anunțul a fost făcut de oficiali lituanieni în cadrul celei de-a 70-a Conferințe Generale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Viceministrul Energiei, Gabriel Gorbačevski, a declarat că acest proiect unic se confruntă cu dificultăți tehnice pe care practica internațională de dezafectare nucleară nu le-a întâlnit până acum, iar experiența acumulată va furniza informații valoroase pentru viitoarele demersuri similare la nivel global, pe fondul creșterii cererii pentru dezafectarea centralelor nucleare.
Un proiect unic, cu echipamente robotizate construite la comandă
Centrala nucleară de la Ignalina a fost o instalație importantă construită în perioada sovietică, în estul Lituaniei. Aceasta a funcționat cu două reactoare RBMK-1500 și a fost proiectată la fel ca centrala de la Cernobîl, locul celui mai mare accident nuclear din istorie.
Lituania a acceptat să dezafecteze instalația ca parte a procesului de aderare la Uniunea Europeană, iar ultimul reactor a fost oprit în 2009, pentru a elimina riscurile structurale privind siguranța. Acum, țara trebuie să fie pionieră în dezvoltarea unor metode de demontare a reactoarelor pe care nicio altă țară nu le-a încercat până în prezent.
Dezmembrarea centralei prezintă dificultăți tehnice serioase, deoarece lucrătorii trebuie să utilizeze echipamente robotizate construite la comandă pentru a demonta de la distanță nucleele reactoarelor, puternic contaminate. Inginerii se confruntă cu sarcina fără precedent de a naviga printr-o rețea internă complexă, formată din peste 2.000 de canale individuale, care adăposteau combustibilul nuclear, sistemele de control și componentele de răcire din interiorul fiecărui reactor RBMK-1500.
Îngrijorări legate de centrala belarusă de la Astraveț
Pe lângă progresele înregistrate în procesul de dezafectare, Lituania și-a exprimat din nou îngrijorarea serioasă cu privire la problemele de siguranță nesoluționate de la centrala nucleară belarusă de la Astraveț, situată în apropierea frontierei lituaniene. Reprezentanții Lituaniei au subliniat lipsa de transparență privind defecțiunile echipamentelor înregistrate la instalație și au criticat planurile Minskului de a-și extinde programul de energie nucleară în acest amplasament.
Gorbačevski a accentuat că Belarusul trebuie să remedieze deficiențele existente în materie de siguranță și să participe la consultări transfrontaliere transparente înainte de a continua cu noi proiecte nucleare.
Avertismentele privind siguranța formulate de Lituania la conferința AIEA reflectă o dispută diplomatică de lungă durată cu privire la acest amplasament. În 2021, Parlamentul European a împărtășit aceste preocupări regionale, solicitând suspendarea începerii exploatării comerciale a centralei nucleare de la Ostroveț, în Belarus, invocând punerea în funcțiune pripită și opririle de urgență frecvente, care nu au fost comunicate.
Parlamentul European i-a cerut Minskului să pună în aplicare pe deplin toate recomandările UE privind siguranța, în timp ce țările baltice vecine s-au angajat să blocheze intrarea pe piețele lor a energiei electrice produse de această instalație.
„Siguranța nucleară nu poate fi limitată de granițele statelor”, a declarat viceministrul Energiei, Gabriel Gorbačevski. „Prin urmare, rolul AIEA în consolidarea standardelor internaționale de siguranță, în asigurarea unei atenții continue acordate siguranței instalațiilor de energie nucleară din Ucraina și în soluționarea problemelor rămase privind siguranța nucleară în regiunea noastră este deosebit de important pentru Lituania.”