Nuclearelectrica: Nicio decizie luată privind parteneriatul cu Critical Metals pentru rafinăria de la Feldioara
Nuclearelectrica a transmis Bursei de Valori București că nu a fost adoptată nicio decizie privind colaborarea cu compania americană Critical Metals Corp (CRML) în vederea înființării unei societăți mixte la uzina de prelucrare a minereurilor de la Feldioara, potrivit unui anunț al companiei.
În decembrie 2025, FPCU Feldioara, filială deținută integral de Nuclearelectrica, și Critical Metals Corp au semnat un Term Sheet neangajant pentru explorarea posibilității înființării unei societăți mixte (JVCo). Compania precizează că, până la data raportării, nu a fost luată nicio decizie cu privire la această colaborare.
Critical Metals a elaborat un studiu de prefezabilitate, care se află în evaluare tehnico-economică la FPCU Feldioara. Nuclearelectrica subliniază că nu există o poziție oficială a companiei sau a filialei sale cu privire la concluziile acestui document, care reflectă exclusiv poziția CRML și nu are nicio validare din partea Nuclearelectrica sau FPCU Feldioara.
Compania mai arată că nu a fost inițiat procesul corporativ pentru luarea unei decizii privind acest parteneriat și că nu au fost alocate sau cheltuite sume de bani în acest proiect.
Detaliile proiectului anunțat de Critical Metals
Compania americană Critical Metals, producător de minerale critice, a anunțat primele detalii publice despre proiectul de la Feldioara. Investiția în rafinărie este estimată la 1,85 miliarde de dolari.
Veniturile anuale sunt estimate între 1,8 și 2,2 miliarde de dolari, înainte de deducerea costurilor de operare, a impozitelor și a recuperării capitalului. Recuperarea investiției ar urma să se facă în doi ani.
Unitatea va procesa anual 100.000 de tone de concentrat de eudialit și va produce aproximativ 28.000 de tone pe an de produse din pământuri rare și metale critice, sub formă de săruri de clorură și alte produse de puritate ultra-înaltă, dar și 25.670 de tone de pulbere de dioxid de siliciu (SiO2).
Doar veniturile anuale preconizate din produsul secundar de silice sunt estimate la 600 de milioane de dolari. Procesul tehnologic, cu brevet în așteptare, permite o recuperare de 99% și reduce deșeurile la 1-1,5%, transformând reziduurile clasice în produse comerciale valoroase.
Rafinăria va avea nevoie de o putere instalată de până la 150 MW, energie pe gaz și electricitate, și va folosi rețelele feroviare și maritime din România pentru transport.