Home Actualitate ProfesionalăSituația pensiilor din România în T2 2026

Situația pensiilor din România în T2 2026

by M Daniela
Situația pensiilor din România în T2 2026

Pensia medie a ajuns la 2.942 lei, dar puterea de cumpărare scade

În trimestrul II 2026, numărul mediu de pensionari a fost de 4.913 mii persoane, în scădere cu 7 mii față de trimestrul I 2026 și cu 5 mii față de același trimestru al anului 2025. Pensia medie lunară, calculată pentru toate categoriile de pensionari, a ajuns la 2.942 lei, în creștere cu 0,3% față de trimestrul anterior. Comparativ cu trimestrul II 2025, creșterea anuală a pensiei medii a fost tot de 0,3%, un ritm mult mai lent decât în trimestrele precedente.

Raportul dintre pensie și salariul mediu, în scădere

Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat, pentru limită de vârstă cu stagiu complet, și salariul mediu net a fost de 52,5% în trimestrul II 2026, în scădere față de 57,9% în trimestrul precedent. Nivelul rămâne scăzut și reflectă dificultățile sistemului public de pensii de a asigura un trai adecvat la vârsta pensionării. Puterea reală de cumpărare a pensiilor a continuat să scadă: indicele pensiei medii reale, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete și indicele prețurilor de consum, a fost de 98,1%.

Disparități teritoriale de peste 1.300 de lei

Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat de la 2.229 lei în județul Botoșani până la 3.595 lei în București, un ecart de peste 1.300 de lei. Disparitățile de gen și cele teritoriale rămân considerabile. Scăderea numărului de contribuabili și declinul demografic rămân probleme structurale majore pentru sustenabilitatea sistemului.

Raportul dintre pensionari și salariați: 8 la 10

La nivel național, raportul dintre pensionari și angajați este de 8 pensionari la fiecare 10 salariați. Situația variază puternic: în Municipiul București și în județul Ilfov raportul este de 4 pensionari la 10 salariați, în timp ce în județul Teleorman ajunge la 15 la 10, iar în Vaslui la 14 la 10. Dezechilibrele demografice vor deveni mai vizibile începând cu perioada 2030-2032, când generația numeroasă născută în anii decrețeilor va ajunge în masă la vârsta pensionării. Natalitatea a fost în 2025 una dintre cele mai scăzute din ultimul secol.

Structura pe vârste: cei peste 60 de ani devin majoritari până în 2040

În 2026, cel mai numeros grup de vârstă rămâne cel al persoanelor între 45 și 60 de ani. Proiecțiile pentru 2040 arată o schimbare majoră: segmentul persoanelor de peste 60 de ani devine cel mai numeros, în timp ce grupa de vârstă 25-50 de ani, cea care susține economic sistemul, se îngustează vizibil.

Cum funcționează sistemul de pensii

Reforma din 2007 a urmărit reducerea presiunii pe bugetul public de pensii. Alături de pensia de stat (Pilonul I), au fost introduse pensia privată obligatorie (Pilonul II) și cea facultativă (Pilonul III). Pilonul I funcționează pe principiul redistribuirii: contribuțiile plătite azi de angajați ajung direct la pensionarii de astăzi, astfel că sănătatea acestui pilon depinde de raportul dintre numărul de angajați și cel de pensionari. Din contribuția obligatorie de 25% reținută din venitul fiecărui angajat, 20,25% merg către Pilonul I, iar 4,75% sunt direcționate automat către Pilonul II. Banii din Pilonul II sunt colectați, investiți și administrați de companii specializate. În iunie 2026, peste 8,5 milioane de români aveau o pensie privată obligatorie activă, iar activele totale administrate de fondurile de pensii private depășeau 247 de miliarde de lei, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară.

Perspectiva pe termen lung: rata de înlocuire scade la 24% în 2070

Un studiu CFA arată că rata de înlocuire va continua să scadă în deceniile următoare, de la aproximativ 43% în prezent la 30% în 2042 și la doar 24% în 2070. Contextul demografic amplifică aceste riscuri: populația în vârstă crește, natalitatea rămâne redusă, iar acest lucru se vede direct în raportul dintre pensionari și angajați.

Recomandări pentru o retragere financiară sigură

Pe fondul acestor tendințe, sistemul public de pensii nu va fi suficient pentru un trai decent la bătrânețe, iar bazarea exclusivă pe pensia de stat devine tot mai riscantă. Este recomandată verificarea periodică a performanței fondului de Pilon II și analizarea contribuțiilor voluntare la Pilonul III, deductibile fiscal până la 400 de euro pe an. Randamentele fondurilor de pensii facultative, în jur de 7,7% în prezent, pot fi completate cu un portofoliu diversificat de acțiuni la bursă, fonduri mutuale sau alte instrumente financiare. Cu cât strategia este pusă la punct mai devreme, cu atât crește șansa unei independențe financiare reale la bătrânețe. Fiecare persoană activă ar trebui să știe la ce nivel de pensie se poate aștepta și să își construiască un plan propriu de economisire sau investiții.

You may also like

Leave a Comment