NATO a dejucat un plan rusesc de sabotare a cablurilor submarine din Arctica
Forțele navale ale Regatului Unit, Norvegiei și Statelor Unite au interceptat submarine rusești care încercau să desfășoare o armă secretă destinată dezafectării unor cabluri maritime de mare adâncime, în apropierea arhipelagului norvegian Svalbard. Operațiunea a fost detectată în primăvara acestui an, potrivit unor oficiali occidentali care au solicitat păstrarea anonimatului.
Acțiunea secretă a Rusiei, concepută pentru a nu lăsa indicii privind autorii, ar fi fost efectuată de GUGI, directoratul Moscovei pentru războiul submarin. Submarinele implicate erau echipate cu tehnologie sofisticată și distructivă, iar exercițiul viza simularea desfășurării acestei tehnologii în cazul unui conflict cu NATO, fără a deteriora efectiv vreun cablu.
Navele rusești au fost urmărite și interceptate pe mare, fiind împiedicate să își încheie exercițiul și obligate în cele din urmă să părăsească zona. Britanicii și norvegienii au anunțat în aprilie că au descoperit o operațiune secretă a Rusiei în apele arctice, însă nu au precizat la acea vreme că este vorba despre o armă nouă, nici locul exact al operațiunii și nici implicarea americanilor.
Ministrul norvegian al apărării, Tore Sandvik, a declarat că prin această operațiune comună s-a transmis Rusiei un mesaj clar că nu poate acționa în secret. El a adăugat că autoritățile rusești au fost informate fără echivoc că orice încercare de a viza infrastructura critică va fi detectată și va avea consecințe.
În paralel cu confruntarea pe mare, oficiali britanici și norvegieni au prezentat la Moscova dovezile găsite, pentru a arăta că noua tehnologie rusească este cunoscută și a determina astfel Rusia să ezite înainte de a o folosi. Rusia nu a deteriorat efectiv niciun cablu. Ministerul rus de externe nu a comentat informația, iar Kremlinul dezminte întotdeauna efectuarea de operațiuni de sabotaj în țări membre ale NATO.
Cablurile vizate nu sunt mai groase decât un furtun de grădină, sunt amplasate pe fundul mării sau îngropate superficial în acesta și asigură conectarea mondială la internet și tranzacțiile financiare internaționale. Două cabluri submarine din fibră optică, lungi de 1400 de km, leagă arhipelagul Svalbard de Norvegia, iar traseul lor ajunge la o adâncime de până la 2700 de metri. Prin aceste cabluri trec volume imense de date din satelit descărcate la stația SvalSat, cea mai mare din lume, componentă a Rețelei pentru Spațiul Apropiat a NASA.
Confruntarea maritimă are loc în contextul temerilor unor oficiali occidentali din domeniul informațiilor că Kremlinul își intensifică operațiunile de sabotaj în Europa și se pregătește de un conflict cu NATO. Unii analiști din Statele Unite sunt tot mai îngrijorați de posibilitatea ca Rusia să pună la încercare Articolul 5 din Tratatul din 1949, conform căruia un atac împotriva unuia din statele membre este considerat un atac împotriva tuturor.
Aliații din NATO s-au concentrat asupra securității infrastructurii submarine după ce trei din cele patru oleoducte Nord Stream din Marea Baltică au fost distruse în 2022. Ucraina, care fusese invadată de Rusia cu puțin timp înainte, a negat orice implicare. Din 2023, mai multe nave au trecut încet pe deasupra unor infrastructuri submarine sau prin apropiere de acestea, cartografiind traseele unor conducte, cabluri electrice și de telecomunicații. Monitorizarea infrastructurilor din apele internaționale nu este ilegală, dar experții în securitate consideră cartografierea detaliată o pregătire pentru sabotaje.
Activitățile respective au declanșat noi inițiative în ianuarie anul trecut, inclusiv crearea sistemului de monitorizare Baltic Sentry al NATO și operațiunea Nordic Warden condusă de Regatul Unit. Marinele militare aliate cooperează pentru patrularea mai intensă în zonele cu infrastructuri vitale. Ami Daniel, directorul companiei Windward din domeniul securității maritime, a afirmat că aprecierea actuală este că Rusia și China sunt probabil amenințările submarine cele mai active și critice.
Bruce Jones, cercetător în cadrul Institutului Brookings, a avertizat că în ultimii 25 de ani Europa și-a extins dramatic dependența de infrastructura de pe fundul mărilor și și-a redus dramatic capacitatea de a proteja această infrastructură. El a observat că acum reconstruiește cu întârziere, în fața unei amenințări rusești în creștere rapidă.
