Analiza implementării PNRR în România
Lecția principală pe care statul ar trebui să o învețe din experiența Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este că programarea fondurilor europene trebuie să se alimenteze din nevoile reale ale economiei. Această observație a fost subliniată de Florin Jianu, președintele IMM România, într-o conferință dedicată analizei implementării PNRR. Jianu a menționat că, altfel, riscam să ne confruntăm cu un nou eșec al programului, echivalent cu dificultățile observate până acum.
Stadiul de implementare a proiectelor
IMM România a realizat o analiză detaliată a implementării PNRR în patru domenii cheie: infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, energia și digitalizarea. Această evaluare este deosebit de relevantă, având în vedere că termenul limită pentru finalizarea proiectelor PNRR se apropie, data stabilită fiind 31 august, iar autoritățile române sunt angajate în discuții cu Comisia Europeană pentru ultimele ajustări necesare portofoliului de proiecte.
Infrastructura rutieră
Componenta de autostrăzi a fost identificată ca un capitol vizibil al PNRR, dar și unul grav afectat de renegocieri. Din cei 429 km de autostrăzi planificați, au fost eliminate complet două autostrăzi (A8 și A3), iar kilometrajul total s-a redus cu peste 40%, o scădere semnificativă și alarmantă.
Infrastructura feroviară
Fata de autostrăzi, infrastructura feroviară a urmat o traiectorie diferită. Reducerea kilometrilor nu a fost uniform distribuită pe un singur coridor, ci prin excluziuni selective ale unor loturi. De exemplu, coridorul Cluj-Napoca-Oradea a fost menținut în întregime, dar cu termene renegociate, în timp ce din coridorul Caransebeș-Timișoara-Arad a mai rămas activ doar o parte.
Energia
În domeniul energetic, modificările au fost deosebit de drastice. Renegocierea a dus la eliminări complete din proiecte cruciale, inclusiv bugetul de 150 milioane de euro destinat producerii de baterii, dar și suspendarea unora dintre cele mai importante contracte pentru dezvoltarea hidrogenului verde și a panourilor fotovoltaice.
Digitalizarea
Această componentă, considerată cea mai detaliată, conține 20 de măsuri distincte, gestionate de diverse instituții, dar execuția financiară a rămas sub 22% din bugetul alocat, indicând o performanță scăzută, în special în cazul proiectelor majore, cum ar fi cloudul guvernamental și identitatea electronică, comparativ cu cele de dimensiuni mai reduse.
Concluzii și recomandări pentru viitor
În concluzie, impactul PNRR este vizibil prin realizarea a aproximativ 257 km de autostrăzi și modernizarea a 220 km de cale ferată, contribuind astfel la îmbunătățirea infrastructurii de transport din România. Totuși, deficiențele identificate includ renunțarea la producția de baterii și panouri fotovoltaice, ceea ce limitează dezvoltarea capacităților naționale în sectorul energiei regenerabile.
Mai mult, IMM România a remarcat limita consultării și implicării partenerilor sociali în elaborarea PNRR, având în vedere că propunerile sale semnificative nu au fost reflectate în forma finală a planului.
Pe lângă necesitatea de a ajusta componentele existente, IMM România a sugerat un buget mai robust pentru susținerea IMM-urilor, cu o alocare inițială de 5,1 miliarde de euro, în loc de cele 1,3 miliarde preconizate, și vouchere de sprijin pentru digitalizare, pentru a sprijini cât mai mult entrepreneurii în viitor.
