România are nevoie urgentă de o cultură de securitate cibernetică
Într-un interviu recent, Bogdan Florea, fondatorul și co-CEO al Connections, a subliniat importanța imperativă a dezvoltării unei culturi de securitate cibernetică în administrația românească. El a evidențiat că statul trebuie să integreze securitatea cibernetică din fazele de proiectare a sistemelor, nu să o adauge ulterior, după ce au avut loc atacuri. Aceasta este o abordare fundamentală pentru a preveni amenințările cibernetice din ce în ce mai frecvente, la care instituțiile publice sunt expuse.
Provocările actuale ale securității cibernetice
Florea a menționat că, conform ministrului Apărării, instituțiile statului se confruntă zilnic cu peste 10.000 de atacuri informatice. Evenimente recente, precum atacul ransomware care a vizat circa 1.000 de sisteme informatice ale Apelor Române, ilustrează gravitatea vulnerabilităților infrastructurii critice. El a adăugat că problema nu constă în lipsa soluțiilor software, ci în vulnerabilitățile care sunt introduse încă din faza de dezvoltare a aplicațiilor, rămânând adesea nedescoperite ani de zile.
Implementarea unui ciclu de dezvoltare software sigur
Potrivit lui Bogdan Florea, abordarea corectă este implementarea unui Secure Software Development Lifecycle, care să integreze securitatea în etapele incipiente ale dezvoltării. Această direcție este susținută și de Cyber Resilience Act, care va introduce obligații de ‘secure-by-design’ începând cu decembrie 2027.
Misconcepțiile legate de inteligența artificială
Antreprenorul a subliniat că există o percepție greșită că inteligența artificială (AI) ar putea fi o soluție magică pentru toate problemele administrației. Florea a explicat că algoritmii AI nu repara procesele administrative ineficiente sau aplicațiile defectuos dezvoltate, ci amplifică performanțele sistemelor existente, indiferent de calitatea acestora.
Problemele persistente ale administrației publice
Referindu-se la proiectele recente derulate de autorități, Florea a afirmat că problemele sunt de natură structurală și nu se rezumă la lipsa tehnologiei. El a evidențiat trei aspecte principale: digitalizarea proceselor neoptimizate, fragmentarea instituțională și ciclul politic care afectează continuitatea proiectelor de digitalizare. Florea a conchis că nu doar banii sau talentul sunt în cauză, ci și discontinuitatea care afectează realizarea investițiilor și obținerea fericirii cetățeanului.
Propuneri pentru o digitalizare de succes
Bogdan Florea a subliniat că următorul mare proiect de digitalizare ar trebui să vizeze construirea unei infrastructuri digitale comune și unificate, care să permită accesul la date publice curate. Aceasta ar constitui fundamentele necesare pentru dezvoltarea viitoarelor servicii digitale în administrație, fără a genera sisteme izolate care nu comunică între ele.
Cum ar putea arăta o administrație digitalizată
În viziunea lui Florea, digitalizarea ar trebui să fie evaluată nu prin numărul de aplicații dezvoltate, ci prin impactul real asupra experienței cetățenilor. El a identificat patru proiecte prioritare ce ar putea transforma relația cetățean-administrație: consolidarea identității digitale, extinderea ghișeul.ro ca infrastructură eficientă, crearea unui centru de excelență în inteligență artificială pentru sectorul public și reformarea sistemului de achiziții publice. Aplicarea acestor măsuri necesită o evaluare care să prioritizeze calitatea, nu doar prețul.
Coordonarea digitalizării: o necesitate
Florea a sugerat crearea unei autorități puternice care să coordoneze digitalizarea în România, independent de fluctuațiile politice. Aceasta ar asigura continuitatea proiectelor esențiale și ar preveni abandonul lor la fiecare schimbare de guvern. În concluzie, pentru a îmbunătăți eficiența și a răspunde nevoilor cetățenilor, România trebuie să adopte o abordare sistemică și sustenabilă în privința digitalizării și securității cibernetice.
