SECETA PARALIZEAZĂ RUTELE FLUVIALE DE PE DUNĂRE ŞI REDUCE PRODUCŢIA DE ENERGIE
Debitul Dunării, fluviul care străbate zece ţări europene de la Germania până la Marea Neagră, a înregistrat o scădere dramatică, atingând minime istorice. Acest fenomen extrem, cauzat de secetă prelungită, a dus la descoperirea unor rămăşiţe de mamuţi şi epave din al Doilea Război Mondial, a complicat navigaţia pe anumite segmente ale fluviului şi a forţat oprirea sau reducerea funcţionării centralelor nucleare, conform raportării agenţiei EFE, preluate de Agerpres.
Influenţa secetei este evidenţiată de faptul că debitul Dunării în România este acum la doar o treime din media obișnuită pentru acest moment al anului. Precipitaţiile sub medie, combină cu valuri de căldură ce au lovit regiunea în luna mai și scăderea apei provenite din topirea zăpezilor din Alpi, au contribuit la această scădere drastică a nivelului apei.
Perspectivele meteorologice nu sunt încurajatoare; se preconizează absenţa precipitaţiilor semnificative pe termen scurt, corelată cu un nou val de căldură, ce va afecta regiunea la începutul lunii august, cu temperaturi ajungând până la 40 de grade Celsius în unele ţări din bazinul Dunării.
RĂMĂŞIŢELE UNUI MAMUT
În Bulgaria, scăderea record a nivelului fluviului a dus la descoperirea rămăşiţelor unui mamut, vechi de mii de ani, în apropierea oraşului Riahovo. Cercetătorii au identificat un femur, un colţ şi o mandibulă, care vor fi supuse analizei de către specialiştii de la Muzeul Regional de Istorie din Ruse, pentru a determina specia şi a reconstitui habitatul în care a trăit mammutul în Era glaciară.
În Serbia şi Croaţia, acest deficit de apă a revelat nave scufundate cu decenii în urmă, inclusiv ambarcaţiuni de marfă şi epave din conflictul global, cum ar fi navele germane scufundate în 1944. La Budapesta, autorităţile au decis închiderea Podului Margareta pentru câteva ore, când apele retrăgându-se au expus o bombă din Al Doilea Război Mondial.
TRANSPORT FLUVIAL LA MINIMUM
Transportul fluvial a fost sever afectat, multe nave de marfă putând naviga doar cu încărcături parţiale, iar unele rute turistice au fost suspendate sau modificate. Recent, un incident în Bulgaria a dus la eşuarea unei ambarcaţiuni turistice cu 186 de pasageri la bord, care au fost evacuaţi cu succes.
Situaţia este deosebit de gravă în Serbia, unde Dunărea a atins cel mai scăzut nivel mediu din ultimii 50 de ani, iar în Bezdan, un alt segment al fluviului a consemnat cel mai mic debit din 1909. Companiile de transport fluvial avertizează că anumite nave de marfă pot opera la doar 25% din capacitatea lor, pentru a evita eşuarea.
De asemenea, portul Vukovar din Croaţia, un principal punct de acces pentru transportul de mărfuri pe Dunăre, se confruntă cu aceleaşi dificultăţi, fiind nevoite să diminueze încărcătura sau să aștepte creşterea nivelului apei.
PAGUBE ADUSE SECTORULUI ENERGETIC
Impactul secetei se extinde şi asupra producţiei de energie electrică. În Austria, unde energia hidroelectrică reprezintă principala sursă de energie, scăderea debitului Dunării a dus la o reducere semnificativă a producţiei centrale. În Ungaria, centrala nucleară Paks a fost închisă complet, din cauza lipsei de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce afectează substanţial capacitatea de generare a energiei electrice a ţării.
În România, de asemenea, activitatea la centrala nucleară de Cernavodă a fost redusă, având în vedere că aceasta contribuie cu aproximativ 20% la energia naţională. Unul dintre reactoarele centralei a fost oprit, iar decizia inițială de a închide cel de-al doilea reactor a fost ulterior revizuită, menținându-l operațional, deocamdată.
Mai mult, scăderea nivelului apei afectează agricultura, provocând pagube culturilor de porumb şi floarea-soarelui, agravându-se astfel dificultăţile deja existente din cauza temperaturilor ridicate şi a deficitului de apă, favorizând proliferarea algelor în unele porţiuni ale fluviului, conform raportului emis de Apelor Române.
